Proiect de Gospodărire a Fondului de Vânătoare 43 Cordăreni

CAP.I. ARGUMENT

Gospodărirea unui fond de vânătoare a prezentat interes pentru împătimiţii acestei activităţi încă din cele mai vechi timpuri,liniile directoare variind funcţie de interesele de moment sau de concepţiile feluritelor vremuri.

La momentul actual gospodărirea unui fond cinegetic presupune creşterea şi menţinerea efectivelor speciilor de vânat la nivele care să permită practicarea vânătorii în bune condiţiuni şi care să satisfacă plătitorii taxelor şi autorizaţiilor fără a produce dezechilibre în dauna agriculturii sau silviculturii şi fără a transforma cultura vânatului în zootehnie.Deasemeni administratorii fondurilor de vânătoare moderni trebuie să ajungă la conştiinţa importantei misiuni de menţinere a speciilor de vânat ca părţi integrante a biotopurilor.Animalele sălbatice în libertate,starea de sănătate şi dezvoltarea durabilă a efectivelor vor fi întotdeauna barometrul unui mediu sănătos,astfel că un fond de vânătoare bogat va indica o zonă în care natura se află încă în echilibru iar gestionarii unui astfel de fond vor putea avea mândria de a face parte din rândurile luptătorilor pentru sănătatea planetei.

Gestionarea unui fond de vânătoare nu se poate face fără cunoaşterea în amănunt a teritoriului iar frâiele administrării nu se pot ţine numai prin scripte,chei şi evidenţe.Dacă din milioanele de fire care leagă între ele elementele vii sau inerte ale unui biotop, gestionarul fondului de vânătoare ar cunoaşte măcar a mia parte,atunci abia ar putea înţelege ce este mai bine pentru vânat şi implicit pentru restul speciilor lipsite de interes cinegetic,reuşind să facă,în măsura în care omul prin intervenţia sa mai poate face ceva bun pentru natură,paşi către un echilibru care să favorizeze atât interesele purtătorilor de puşcă cât şi a celor a căror activitate se interferează cu viaţa speciilor de vânat,în scopul final de a salva şi permanentiza existenţa unor vieţuitoare care găsesc din ce în ce mai greu loc alături de animalul suprem.

Conform legislaţiei actuale,30% din fondurile vânătoare din România sunt atribuite Regiei Naţionale a Pădurilor,silvicultorii având un cuvânt greu de spus în domeniul cinegetic. Rolul silvicultorului în desfăşurarea unei activităţi vânătoreşti moderne şi ancorate în realităţile vremurilor noastre este într-adevăr extrem de important.Oricâte discuţii contradictorii ar fi în legătură cu implicarea silvicultorilor în activitatea cinegetică,sau oricâte comentarii s-ar face vizavi de aparteneţa vânatului mai mult sau mai puţin la pădure,pădurarul, fie el încărcat sau nu cu sarcini legate de administrarea unui fond de vânătoare va fi în permanenţă legat prin fire invizibile cu viaţa vieţuitoarelor sălbatice care sălăşluiesc mai mult sau mai puţin în pădure.Actualul cod silvic a definit vânatul care trăieşte în pădure “produs nelemnos al pădurii”,fapt care a stârnit o veche dispută între vânătorii silvicultori şi ceilalţi vânători.Mulţi vânători au combătut (chiar dintre cei a căror meserie este îngrijirea pădurii)această idee,în baza faptului că vânatul nu este exclusiv al pădurii,o mare parte trăind în afara acesteia (dropia şi cocorul,prepeliţa şi potârnichea,hamsterul,marmota) iar celelalte,chiar ursul,cerbul,lopătarul.căpriorul părăsesc adesea pădurea pentru a se hrăni în terenul agricol,livezi,sate.

Nu sunt în măsură de a comenta aici justeţea uneia sau alteia din opinii. E adevărat că au existat mari vânători care nu aparţinut “castei sivicultorilor”, mari în primul rând prin opera cinegetică scrisă(Ionel Pop,Gheorghe Nedici, Alexandru Filipaşcu.Eugen Jianu şi alţii).Cu toate acestea rolul silvicultorului interesat de vânătoare nu poate fi contestat în primul rând prin simplul fapt că pregătirea lui în tainele pădurii este fundamental necesară studiului cinegetic indiferent că vânatul iese sau nu din pădure.Apoi că acei pasionaţi vânători care să aparţină altor profesii şi care să aprofundeze pe lângă subtilităţile împuşcării vânatului pe acelea ale îngrijirii lui în contextul cunoaşterii ecosistemului forestier sunt puţini.

CAP.II. CONSIDERAŢII GENERALE

II.1.LOCALIZARE GENERALĂ

Fondul de Vânătoare nr. 43 Cordăreni se află situat pe dealurile joase din bazinul superior al râului Jijia , afluent de dreapta a râului Prut , în partea nordică a Podişului Sucevei şi este poziţionat în nord-estul judeţului Botoşani , pe raza de activitate a Ocolului Silvic Dorohoi , suprafata totala de 11824 ha fiind situata pe teritoriul cadastral a oraşului Dorohoi şi a comunelor Broscăuţi , Corlăteni , Cordăreni , Dumeni , Vorniceni . Singura societate comercială care deţine suprafeţe de teren mai mare de 100 ha este S.C.PROAGRO Dorohoi.