Proiectarea programului de constructie al unei sonde in foraj pe structura Moreni

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiectarea programului de constructie al unei sonde in foraj pe structura Moreni.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 74 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf.univ.dr.ing. Maria Petre

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

Capitolul I: Geologia structurii
1.1.Situarea geografica .3
1.2.Litologia și tectonica; .3
1.3.Dificultăți de foraj; .3
1.4.Variația gradientilor de presiune din pori și a presiunii de fisurare in functie de adancimea sondei; ..4
Capitolul II: Stabilirea programului de tubare al sondei .. 6
2.1.Determinarea numarului de coloane de tubare pe baza gradientilor de presiune; 6
2.2.Stabilirea diametrelor coloanelor și al sapelor de foraj; 7
Capitolul III: Fluide de foraj 8
3.1.Tipurile de fluide de foraj; . 8
3.2 Proprietățile fluidelor de foraj; ..8
3.3.Calculul volumelor fluidelor de foraj; ...8
3.4.Calculul cantităților de materiale necesare pentru prepararea și pomparea fluidelor de foraj; ...10
Capitolul IV: Garnitura de foraj 13
4.1.Stabilirea diametrelor și lungimilor prăjinilor; ... .13
4.2.Calculul de rezistenta al garniturii pentru forarea intervalului corespunzător coloanei de exploatare ... 15
Capitolul V: Tubarea coloanelor 23
5.1.Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj ... 23
5.2.Calculul de rezistență al coloanei intermediare ...28
5.3.Calculul de rezistență al coloanei de exploatare . .34
Capitolul VI: Cimentarea coloanelor de tubare ...43
6.1.Cimentarea coloanei de ancoraj, tinand seama de durata operatiei de cimentare ...43
6.2.Cimentarea coloanei intermediare; ..50
6.3.Cimentarea coloanei de exploatare in regim turbulent; ... 57
Bibliografie; ..75

Extras din document

Tema proiectului este realizarea unui program de constructie a unei sonde ,pe structura Moreni, in scopul extractiei de hidrocarburi.

Se va urmari, in decursul proiectului realizarea unui foraj cu metode cat mai prezente, care sa garanteze siguranta in foraj si pe mai departe in exploatare.Forajul se va face cu ajutorul unei instalatii de foraj specifice , ce va realiza o sonda ce va trece prin mai multe etape ,cum ar fi alegerea sapelor alegerea coloanelor,tipul de noroi s.a.

In timpul forajului , se va urmari alegerea unor materiale prin care se consolideaza sonda, ce vor fi alese in primul rand pe criteriul sigurantei,si apoi pe criteriul de economicitate.

In urma datelor geologice si forajelor de explorare, in cazul sondei de pe aceasta structura se va pleca de la urmatoarele date primordiale:

Adancimea sondei : H= 2400 m

Diametrul nominal sau exterior al coloanei de exploatare : D_e=5 inch

Capitolul 1: Geologia structurii

1.1 Situare geografica

Structura Gura Ocniței- Moreni- Filipești este situata în zona cutelor diapire și face parte din aliniamentul structural Viforâta- Răzvad, Gura Ocniței-Moreni, Filipești- Baicoi- Țintea. Din punct de vedere geografic, zăcământul comercial Gura Ocniței-Moreni-Filipești este situat în extrema estică a județului Dâmbovița și circa 10%, în județul Prahova.

1.2 Stratigrafia și Tectonica

Lucrările de foraj executate până în prezent în zonă au dovedit că în alcătuirea aliniamentului structural intră depozite sedimentare aparținând Oligocenului, Miocenului (reprezentat prin Helvețian și Burdigalian cu sare) și Pliocenului (reprezentat prin toate etajele sale- Meoțian, Ponțian, Dacian și Romanian.

În cele ce urmează vor fi notate, în ordinea deschiderii la foraj, principalele caracteristici lito-faciale ale formațiunilor estimate a fi întâlnite în sonda proiectată, adăugându-se în final aspecte structural-tectonice.

Levantinul, dovedit productiv numai pe flancul sudic este reprezentat prin depozite grosiere (pietrișuri, gresii și nisipuri grosiere) cu faună dulcicolă.

- Dacianul, este alcătuit dintr-o succesiune de complexe nisipoase fine, în general neconsolidate, marne nisipoase și izolat cărbuni.

Dacianul a fost împărțit (de jos în sus) în mai multe complexe poros permeabile cu hidrocarburi:

- complexul “a” este format din 3 pachete nisipoase (III, II și I) cu grosime de 50-80 m, separate prin intercalații marno argiloase subțiri, mai bine individualizate pe flancul sudic;

- complexul “b” se prezintă de cele mai multe ori sub forma unui singur pachet nisipos, cu o grosime de 25-30 m;

- Dacianul intermediar a fost pus în evidență numai pe flancul sudic și este alcătuit din nisipuri în alternanță cu marne și argile, având o grosime de 40-45 m;

- complexul “c”, dezvoltat de asemenea pe flancul sudic este constituit dintr-un pachet nisipos cu o grosime de circa 40-50 m.

- Dacianul superior este dezvoltat într-un facies predominant nisipos cu intercalații marnoase, pe ambele flancuri ale structurii, cu o grosime de 100-110 m;

Complexele Grup II și respectiv Grup I sunt alcătuite din pachete nisipoase separate de marne și argile și se întâlnesc în cadrul flancului nordic.

Grosimea acestor complexe poate atinge 150 m.

Grosimea totală a Dacianului în zona în care se sapă sonda se estimează la 650 m.

- Ponțianul, apreciat pe intervalul cca. 650-1320 m, este dezvoltat în facies predominant marnos, pe alocuri slab nisipos.

Constituie formațiunea protectoare a acumulărilor de hidrocarburi localizate în Meoțian.

- Meoțianul, aproximat pe intervalul cca. 1320-1490 m, dezvoltat în facies marnos-nisipos, cu nisipuri consolidate și slab consolidate, separate prin intercalații marnoase, ce au permis identificarea în cadrul său a patru complexe nisipoase.

- Helvețianul, estimat a fi traversat pe intervalul 1490-1700 m este dezvoltat în facies marnos-nisipos în care se întâlnesc complexe productive constituite din gresii și nisipuri consolidate situate în discordanță unghiulară cu Meoțianul.

Tectonica zăcământului

Structura Gura- Ocniței- Moreni- Filipești se prezintă sub forma unui anticlinal orientat NV-SE, străpuns de un diapir salifer care aflorează în zona centrala (este cel mai mare diapir de sare din Romania). Acesta împarte structura în două flancuri (nordic si sudic). La rândul lor, fiecare din aceste flancuri este afectat de o serie de accidente tectonice mai mult sau mai puțin etanșe.

Sectorul Moreni Sud reprezintă un monoclin faliat cu înclinare spre sud-est.

Burdigalianul (Helvețianul) are înclinări de aproximativ 80ș, iar Meoțianul, Dacianul și Levantinul- de 20-30ș.

Tectonica structurii este strâns legată de evoluția zonei cutelor diapire, imaginea actuala fiind rezultatul mișcărilor orogenice stirică și valahă. Acestea au determinat evoluția ascensională a diapirului salifer până la suprafață și ulterior apariția unui sistem de falii normale. Falia Valea Morții, situată în vestul structurii este o consecință a diapirismului sării de vârstă Acvitanian-Burdigaliana. Aceasta separă structura Dealu Bătrân (cu formațiunile colectoare de hidrocarburi situate pe un prag structural mai ridicat cu 400-500 m) de zona Gura Ocniței a sectorului Moreni Sud al anticlinalului Călinești- Filipești- Bana - Piscuri- Moreni- Gura Ocniței.

În est, sectorul Moreni Sud este delimitat de structura Filipești prin falia transversală Palanca. În partea de nord este delimitat de sectorul Moreni Nord printr-un diapir de sare, care în partea vestica iese la zi, iar spre est se scufunda. Sarea străpunge formatiunile din Helvețian, Meoțian, Dacian și Levantin.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea programului de constructie al unei sonde in foraj pe structura Moreni.docx

Bibliografie

Petre Maria, Suport de Seminar;
Avram Lazar, Suport de Curs;
N, Macovei, Tubarea si cimentarea sondelor; Vol, I, II, III; Ed, UPG Ploiesti;1998;
N, Macovei, Fluide foraj si cimenturi de sonda; Ed, UPG Ploiesti, 1993;
N, Macovei, Echipament de foraj , Ed, UPG Ploiesti, 1996;