Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 2897
Mărime: 1.64MB (arhivat)
Publicat de: Crin-Costin Neagu
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. dr. ing. Tiberiu Dinu Danciu
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor
Universitatea Politehnica Bucuresti, Bucuresti

Cuprins

  1. INTRODUCERE 3
  2. 1. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ-INFORMAȚII GENERALE 3
  3. 2. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ TUBULARE 4
  4. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICĂ A ÎNCĂLZITORULUI 7
  5. 1. BILANȚUL TERMIC AL SCHIMBĂTORULUI DE CĂLDURĂ. 8
  6. 2. CALCULUL PRELIMINAR AL FORȚEI MOTRICE 13
  7. 3. PREDIMENSIONAREA SCHIMBĂTORULUI DE CĂLDURĂ 13
  8. METODA CLASICĂ ÎN MATHCAD ȘI MATLAB 13
  9. 1. CALCULUL CLASIC ÎN MATHCAD 13
  10. 2. METODA CLASICĂ APLICATĂ ÎN MATLAB 16
  11. 3. METODA BAZATĂ PE EDR 17
  12. PROIECTAREA ÎNCĂLZITORULUI 21
  13. CONCLUZII 23
  14. BIBLIOGRAFIE 24
  15. ANEXA 1 25
  16. ANEXA 2 32

Extras din proiect

Introducere

1. Schimbătoare de căldură-informații generale

Aparatele termice folosite în industria chimică servesc la realizarea unor operații însoțite de trecerea căldurii de la un loc la altul, de la o materie la alta sunt reprezentate de schimbătoarele de căldură. După scopul urmărit, schimbătoarele de căldura au diferite denumiri (Tabel 1.)

Majoritatea schimbătoarelor de căldură sunt aparate care sunt delimitate de două spații pentru circulația celor două substanțe participante la schimbul de căldură. Peretele care desparte cele două spații este suprafața de transmitere a căldurii sau suprafața de încălzire. Există cazuri în care suprafața despărțitoare menționată anterior nu există, iar schimbul de clădură între substanțe se realizează prin contact direct. În cazul acesta, dacă ambele substanțe sunt fluide și formează faze distincte, schimbul de căldură este însoțit și de schimb de materie.

Un schimbător de căldură trebuie să realizeze un schimb cât mai intens de căldură cu o pierdere de presiune cât mai mică pentru fluidul care circulă prin utilaj. O pierdere mare de presiune nu este un inconvenient când fluidul se găsește la presiune ridicată, impusă de alte condiții tehnologice. De obicei însă presiunea lichidelor corespunde înălțimii limitate a rezervorului sau presiunii de pompare și se cere să se găsească o cale de mijloc din punct de vedere economic între realizarea unui schimb bun de căldură și un consum cât mai mic de energie la pompă. [2]

Schimbătoarele de căldură propriu-zise se clasifică în două grupe:

• recuperatoare, în care schimbul de căldură se face de la fluidul cald la fluidul recere, printr-un perete despărțitor, în regim staționar;

• regeneratoare, în care schimbul de căldură se face prin intermediul unui solid care înmagazinează căldură de la fluidul cald și o cedează apoi fluidului rece, în regim nestaționar, periodic.

Tabel 1. Schimbătoare e căldură [2]

Denumirea aparatului Scheme de principiu Scopul

Schimbător de căldură propriu-zis sau recuperator Fluid cald de răcit Fluid rece de încălzit Încălzirea fluidului rece/Răcirea fluidului cald

Preîncălzitor Fluid cald care se răcește Fluid rece de încălzit Încălzirea fluidului rece

Răcitor Fluid cald de răcit Fluid rece care se încălzește Răcirea fluidului cald

Radiator Abur sau apa caldă care se răcește Aer de încălzit Încălzirea aerului

Cazan de abur Gaze de ardere calde care se răcesc

Lichid în fiebere transformat în vapori Obținerea vaporilor

Vaporizatorul instalațiilor frigorifice

Fluid de răcit

Lichid care se vaporizează

Răcirea fluidului

Uscător Aer care se răcește și se umezește Lichid (apă) de vaporizat Uscarea materialelor

Turn de răcire Apă caldă de răcit Apă caldă care se umezește Răcirea apei calde

Condensator de suprafață Abur care se condensează Apă rece care se încălzește Condensarea vaporilor

Condensator de amestec Abur care se condensează Apă rece care se încălzește Condensarea vaporilor

Evaporator Abur care se condensează Lichid (soluție) de vaporizat Concentrarea lichidului (soluției)

Coloana de rectificare Vapori grei de condensat Lichid volatil de vaporizat Separarea unui amestec lichid prin diferență de volatilitate

2. Schimbătoare de căldură tubulare

Cele mai reprezentative și cele mai folosite schimbătoare de căldură sunt cele tubulare, care sunt de asemenea, de mai multe tipuri:

2.1. Schimbătoare de căldură tubulare simple

În forma cea mai simplă, schimbătoarele tubulare sunt construite dintr-un fascicul de tevi fixate (la capete) în găurile a două plăci tubulare; la extremitățile fascicului tubular sunt două camere (de distribuție și de colectare) acoperite cu capace. Fasciculul de țevi este închis într-o manta. Patru racorduri, două la capetele mantalei și câte unul la fiecare capac, pentru intrarea și ieșirea celor două fluide. Prin această construcție se separă, în interiorul aparatului, cele două spații ale unui schimbător de căldură:

• Spațiul dintre țevi și manta;

• Spațiul din interiorul țevilor (împreună cu camera de distribuție și cea de colectare dintre capace și plăcile tubulare).

Când schimbătorul este încălzit cu abur, un racord pentru conducta de aerisire este necesar. În Figura 1. este ilustrată structura explicată mai sus a unui schimbător de căldură tubular, iar în Figura 2. dispunerea țevilor în secțiune transversală a schimbătorului.

Figura 1. Schimbător de căldură tubular

1-manta, 2-țevile fasciculului, 3-plăci tubulare, 4-capace, 5,5’-racorduri în legătură cu spațiul dintre țevi, 6,6’-racorduri în legătură cu spațiul din interiorul țevilor.

Figura 2. Dispunerea țevilor în schimbătorul de căldură tubular

a- În hexagoane concentrice b- În cercuri concentrice

Deși schimbătoarele tubulare simple sunt indicate pentru majoritatea aplicațiilor industriale, se construiesc, totuși numeroase variante îmbunătățite.

Bibliografie

1. Floarea O. şi colaboratorii, “Operaţii şi utilaje în industria chimică. Probleme pentru subingineri”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980.

2. E. A. Bratu, “Operații unitare în ingineria chimică”, Ed. Tehnică, București, 1984.

3. C. F. Pavlov, P. G. Romankov, A. A. Noskov, “Procese și aparate în ingineria chimică – exerciții și probleme”, Ed. Tehnică, București, 1981.

Preview document

Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 1
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 2
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 3
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 4
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 5
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 6
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 7
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 8
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 9
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 10
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 11
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 12
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 13
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 14
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 15
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 16
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 17
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 18
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 19
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 20
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 21
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 22
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 23
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 24
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 25
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 26
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 27
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 28
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 29
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 30
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 31
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 32
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 33
Proiectarea și dimensionarea tehnologică a unui încălzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Proiectarea si dimensionarea tehnologica a unui incalzitor pentru amestecul benzen-ciclohexan.docx

Alții au mai descărcat și

Operații hidrodinamice - Obținerea oxidului de crom verde

Temă proiect: Să se proiecteze o instalaţie de obţinere a oxidului de crom verde. Descrierea procesului tehnologic: Suspensia apoasă de hidroxid...

Metode de Prevenire și Stingere Incendii

3.1.Accesul mijloacelor si al personalului pentru interventie in caz de incendiu se asigura in permanenta la toate: a) constructia unitatii cu...

Măsurători Directe de Aceeași Precizie

Masuratorile directe de aceeasi precizie, reprezinta un volum important de lucrari, executate pe teren în cadrul activitatilor geodezice,...

Biometria

Biometria reprezinta totalitatea metodelor prin care se face identificarea sau autentificarea unei persoane pe baza datelor biometrice: amprente...

Ai nevoie de altceva?