Proiectarea unui Dispozitiv de Șlefuire Mecanică

Domeniu: Alte domenii

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 97 în total

Cuvinte : 14308

Mărime: 3.32MB (arhivat)

Publicat de: Dorel Carp

Puncte necesare: 9

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: l. Badescu

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV FACULTATEA DE IND. LEMNULUI

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

A Partea scrisă Pagina nr.
Introducere 6
1 Prezentarea temei şi datele iniţiale 7
2 Studiul procesului de prelucrare prin şlefuire a lemnului 8
2.1 Definiţie, clasificare 8
2.1.1 Şlefuirea de netezire 8
2.1.2 Şlefuirea de egalizare 10
2.1.3 Şlefuirea de calibrare 10
2.2 Ponderea în totalul prelucrărilor mecanice ale lemnului 11
2.3 Procesul de şlefuire 12
2.3.1 Capacitatea specifică a şlefuirii 13
2.3.2 Calitatea suprafeţei 21
2.3.3 Rezistenţa specifică de tăiere şi forţa de tăiere 25
2.4 Scule utilizate la şlefuire 26
2.4.1 Suportul sculelor abrazive 26
2.4.2 Adezivi pentru lipirea granulelor pe suport 28
2.4.3 Materiale abrazive 28
2.4.4 Forma sculelor abrazive 30
2.4.5 Procedee de îmbinare a benzilor abrazive 32
2.5 Şlefuirea ca proces de aşchiere 33
2.5.1 Posibilităţi de prelucrare prin aşchiere 33
2.5.2 Cinematica şlefuirii 38
2.5.3 Dinamica şlefuirii 39
2.5.4 Optimizarea prelucrărilor prin şlefuire pe baza costurilor operaţiei 43
2.6 Influenţa factorilor mediului ambiant asupra şlefuirii 46
2.6.1 Zgomotul 46
2.6.2 Noxele 49
3 Procesul tehnologic de fabricaţie al produsului de referinţă (rastel pentru sticle).. 51
3.1 Prezentarea, descrierea şi nomenclatorul de elemente 51
3.2 Descrierea procesului tehnologic 53
3.3 Fişa tehnologic de fabricaţie 57
4 Procesul tehnic de execuţie. Dispozitiv de avans hidraulic 61
4.1 Elemente de bază la proiectare 61
4.2 Descrierea constructivă şi funcţională a dispozitivului proiectat 63
4.3 Calculul procesului de şlefuire 67
4.4 Calculul motorului hidraulic rectiliniu şi alegerea pompei hidraulice 69
4.4.1 Calculul motorului hidraulic pentru şlefuirea canturilor legăturilor faţă 69
4.4.2 Calculul motorului hidraulic pentru şlefuirea canturilor legăturilor spate 73
4.5 Calculul mecanismului de strângere cu excentric 75
4.6 Calculul ghidajului 82
4.7 Calculul economic 83
4.7.1 Capacitatea de producţie 86
4.7.2 Valoarea producţiei marfă 87
4.7.3 Rezultatele economice previzibile 88
4.7.4 Economia de personal 88
4.8 Norme T.S.M.şi P.S.I 89
4.8.1 Norme generale 90
4.8.2 Mijloace de realizare a scopurilor protecţiei muncii 91
4.8.3 Norme T.S.M. pentru dispozitivul proiectat 92
4.8.4 Norme T.S.M. la maşina de şlefuit cu cilindru vertical 93

Extras din proiect

Introducere

Prelucrarea mecanică a lemnului a cunoscut în ultimele decenii o largă dezvoltare, lemnul, ca materie primă fiind deosebit de căutat. Odată cu această dezvoltare s-au perfecţionat maşinile-unelte, sculele şi dispozitivele cu care se face prelucrarea. Au apărut tehnologii noi, scule etc. şi mai ales perfecţionarea celor existente, astfel încât costurile de prelucrare să fie din ce în ce mai mici, iar calitatea prelucrării să se îmbunătăţească necontenit.

Creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii prelucrării trebuie să aibă la bază o bună pregătire a fabricaţiei, fundamentată pe cele mai noi realizări tehnice.

Cerinţele impuse industriei lemnului în domeniul creşterii producţiei şi a calităţii acesteia pot fi mai uşor satisfăcute dacă treptat se va acorda o atenţie din ce în ce mai mare pregătirii fabricaţiei pentru noile produse.

Numărul mare de tehnologii apărute până în prezent, contribuie la realizarea unor produse cu calitate superioară.

În prezent întreprinderile pentru construcţia utilajelor necesare industriei lemnului satisfac cerinţele interne şi reuşesc ca o bună parte din producţia lor să facă obiectul exportului. Eficacitatea utilizării utilajelor (maşini-unelte, scule şi dispozitive auxiliare) poate fi simţitor mărită prin intensificarea măsurilor de pregătire în vederea folosirii lor la întreaga capacitate şi cu randament maxim. În astfel de condiţii proiectarea unor dispozitive, în industria de prelucrare a lemnului au o deosebită importanţă, sporind foarte mult randamentul prelucrărilor mecanice.

1. Prezentarea temei şi datele iniţiale

În cadrul temei de proiect se urmăreşte mai întâi efectuarea unui studiu al procesului de şlefuire a lemnului, fiind abordate principalele probleme legate de acest proces: generalităţi, influenţa diferiţilor factori asupra şlefuirii precum şi scule utilizate împreună cu principalele caracteristici, şlefuirea ca proces de aşchiere fiind prezentaţi parametrii de bază pentru calculul procesului în ansamblu şi influenţa mediului ambiant.

Pentru realizarea proiectului tehnic de execuţie s-a luat ca produs de referinţă un rastel pentru sticle, aflat în fabricaţie la S.C. AMIK S.R.L. Satu Mare, avându-se în vedere o producţie de 5000 rastele lunar.

A doua parte a temei de proiect o constituie studiul procesului tehnologic de fabricaţie al produsului de referinţă existent la S.C. AMIK S.R.L.. La proiectare s-au luat în considerare unele date iniţiale şi anume: tehnologia existentă, numărul de muncitori, numărul de utilaje şi normele de timp pe operaţii tehnologice.

Ultima parte a temei de proiect cuprinde proiectul tehnologic de execuţie al unui dispozitiv de avans hidraulic, propus spre utilizare la maşina de şlefuit cu cilindru vertical, în vederea creşterii productivităţii muncii la această maşină, în cadrul procesului de fabricaţie al produsului de referinţă.

2. Studiul şlefuirii

2.1 Definiţie. Clasificare

În procesul de prelucrare mecanică a lemnului, atât la fabricarea produselor semifinite, cât mai ales în fabricarea produselor finite, apare necesitatea detaşării unui strat mic de material lemnos care să asigure o calitate superioară suprafeţelor prelucrate înscrisă în clasele 7 – 10 de calitate, respectiv înălţimea neregularităţilor provenite din prelucrările anterioare. Operaţia are un caracter specific şi deosebit prin aceea că simultan se detaşează un număr foarte mare de aşchii de dimensiuni mici şi inegale, ca urmare a interacţiunii simultane a unui număr mare de cuţite (granule) cu lemnul, fapt cer conferă apariţia unor particularităţi faţă de celelalte metode de prelucrare prin aşchiere.