Proiectarea unui Rezervor Cilindric Vertical cu Capac Fix

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Proiectarea unui Rezervor Cilindric Vertical cu Capac Fix.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 17 fisiere docx, dwg, log, bak de 82 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nicolae Viorel

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

CAPITOLUl 1. Analiza constructiv-functionala a principalelor tipuri de rezervoare atmosferice utilizate la depozitarea produselor petroliere 1
1.1. Tipuri de rezervoare de depozitare atmosferica 1
1.2. Rezervoare cilindrice verticale 6
CAPITOLUL 2. Alegerea pe criterii tehnico economice ale materialelor si determinarea caracteristicilor mecanice, elastice si fizice ale acestora. calculul rezistentelor admisibile si stabilirea coeficientului de rezistenta al imbinarilor sudate 15
2.1. Definirea caracteristicilor mecanice, fizice si elastice 15
2.2. Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor 16
2.3.Calculul rezistentelor admisibile a materialelor 17
2.4. Stabilirea coeficientului de rezistenta al îmbinării sudate 18
CAPITOLUL 3. Stabilirea dimensiunilor optim economice ale rezervorului cilindric vertical cu capac fix, avand capacitatea de 2000 m3 20
3.1. Calculul dimensiunilor optim economice ale rezervorului după metoda costurilor unitare (A.P.I.) 20
3.2. Calculul dimensiunilor optim economice după ipoteza consumului min. de metal (metoda SUHOV 24
3.3. Stabilirea dimensiunilor reale ale rezervorului cilindric vertical 29
CAPITOLUL 4. Calculul de predimensionare al mantalei, capacului, fundului si a structurilor metalice de sustinere 30
4.1. Calculul grosimii tablelor fundului rezervorului conform API 650 30
4.2. Calculul de dimensionare si verificare pentru mantaua rezervorului 31
4.2.1. Calculul grosimii tablelor mantalei conform API 650 32
4.2.2. Calculul grosimii tablelor mantalei in cazul probei hidrostatice 33
4.3. Calculul tablei capacului rezervorului conform API 650 35
CAPITOLUL 5. Stabilirea consumului de matal necesar pentru realizarea rezervorului cilindric vertical 36
5.1. Stabilirea cantitatii de material pentru constructia mantalei 36
5.2. Stabilirea cantitatii de material pentru constructia fundului 37
5.3. Stabilirea cantitatii de material pentru constructia capacului 37
5.4. Stabilirea cantitatii totale de material 38
CAPITOLUL 6. Mijloace de combatere a pierderilor de produse petroliere la depozitarea în rezervoare 39
6.1. Factori care influenţează pierderile de produse petroliere la depozitare 39
6.2. Mijloace de combatere a pierderilor 43
CAPITOLUL 7. Analiza din punct de vedere tehnic si economic a tehnologiei de montare cu alegerea variantei optime. Prescripţii privind execuţia, transportul şi montajul rezervorului proiectat 45
7.1. Metode de montaj ale rezervoarelor 45
7.2 . Montarea rezervoarelor in constructie rulata 47
CAPITOLUL. 8. Principii economice de realizare a montajului.Tipuri si metode de planificarea lucrarilor de montaj. Principiile realizarii graficelor cu aplicarea concreta la tehnologia realizarii rezervorului proiectat 56
8.1. Generalitati 56
8.2. Principii şi metode de planificare – control ale lucrărilor de construcţii – montaj 56
8.3. Metoda drumului critic- MDC 57
8.4. Aplicarea metodei drumului critic în planificarea execuţiei lucrărilor de construcţie-montaj ale unui RCV cu capacitatea de 5000 m3, cu capac fix 61
CAPITOLUL 9. Prescriptii tehnice de executie, montare si aprobare ISCIR a rezervorului 64
9.2. Prescripţii privind execuţia, transportul şi montajul rezervorului proiectat.68
9.3. Prescriptii privind modul de montare al fundului rezervorului.70
9.4. Prescripţii pentru montarea accesoriilor.71
9.5. Toleranţe.71
9.6. Controlul execuţiei.72
9.7. Considerente economice.73
CAPITOLUL 10. Norme tehnice de securitate si sanatate in munca Norme tehnice in cazul situatiilor de urgenta 74
10.1. Consideraţii generale privind securitatea si sanatatea in munca 74
10.2. Norme tehnice de aparare impotriva incendiilor 77
BIBLIOGRAFIE 82

Extras din document

CAPITOLUL 1

ANALIZA CONSTRUCTIV-FUNCTIONALA A PRINCIPALELOR TIPURI DE REZERVOARE ATMOSFERICE UTILIZATE LA DEPOZITAREA PRODUSELOR PETROLIERE

1.1. Tipuri de rezervoare de depozitare atmosferica

Depozitarea ţiţeiului (cat şi a produselor petroliere obţinute după rafinarea acestuia) în parcurile de rezervoare din rafinării sau depozite, reprezintă una din etapele principale ale economiei din industria petroliera. In ultimii ani, aceasta activitate de depozitare a fost analizată în vederea reducerii la minimum a pierderilor de produse stocate.

S-a ajuns, astfel, să se dispună de o mare varietate de soluţii constructive de rezervoare.

Prin rezervoare se înţeleg recipiente care au capacitatea de depozitare mai mare de 3m3, cu forme si dimensiuni variate, executate din diverse materiale şi destinate depozitării, desfacerii şi prelucrării tehnologice a diferitelor produse în stare lichidă sau semilichidă.

Din punct de vedere al conditiilor de lucru, rezervoarele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

- sa fie impermeabile si etanse in raport cu produsul depozitat;

- sa nu se aprinda, sa fie durabile si putin sensibile la actiunea chimica, electrochimica sau mecanica a produsului depozitat;

- sa permita o curatire usoara de depuneri, precipitari sau decantari;

- sa fie prevazut cu echipamentul necesar, corespunzator atat umplerii cat si golirii;

- sa asigure o perfecta securitate a depozitarii produsului;

- sa fie economice in exploatare usor de deservit si supravegheat;

Din punct de vedere al caracteristicilor constructive, rezervoarele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

- solutiile constructive adoptate sa fie simple;

- capacitatea lor de depozitare sa fie optima;

- constructia sa permita executarea si montarea rapida a tuturor elementelor componente, iar dimensiunile semifabricatelor sa se inscrie in limitele gabaritelor transportabile;

- sa fie folosite la maximum si in mod efectiv caracteristicile mecanice ale materialelor de constructie, fara a diminua capacitatea portanta.

Ca indicatori tehnico-economici se pot mentiona:

- pretul de cost al rezervorului propriu-zis;

- pretul de cost al instalatiilor anexe (instalatiile de protectie si de prevenire a incendiilor, , caile de acces, conductele tehnologice);

- consumul de metal. (in special sub forma de table si profiluri);

- consumul de beton si beton armat;

- volumul lucrarilor de constructie.

Rezervoarele pot fi considerate ca fiind constructii executate din tabla care prin forma si alcatuirea lor sunt solicitate in principal la eforturi de intindere. Unele dintre aceste constructii sunt supuse la solicitari din presiunea normala a lichidelor sau a gazelor din interior altele se gasesc in situatia de a suporta presiuni si temperaturi ridicate. In unele cazuri, constructia se gaseste intr-un mediu favorabil aparitiei coroziunii in cazul rezervoarelor semiangropate sau ingropate.

Elementele constructiei din tabla, avind grosimea mica, se comporta sub actiunea incarcarilor ca membrane, intervenind astfel perturbari locale numai in zonele de legatura perete-fund, in punctele de rezemare si rigidizari.

Din aceste motive este rational ca forma acestor constructii sa fie astfel incit in tablele componente sa predomine eforturile de intindere. Eforturile de compresiune atrag pericolul de voalare si pierdere a stabilitatii pentru care sunt necesare, adesea cheltuieli costisitoare suplimentare.

Clasificarea rezervoarelor se poate face:

a) după poziţia faţă de suprafaţa solului:

- rezervoarele de suprafaţă, din care fac parte rezervoare cilindrice verticale montate direct pe sol sau pe fundatii, supraanaltate sau deasupra solului, precum şi rezervoarele îngropate pe mai puţin de jumătate din înălţimea lor astfel încât nivelul maxim al produsului depozitat să nu depăşească înalţimea de 2 m faţă de suprafaţa solului; (fig. 1.1 a, b);

- rezervoarele semiangropate, în categoria cărora intră rezervoarele îngropate pe mai mult de jumătate din înălţimea lor (fig. 1.1 c);

- rezervoare îngropate - la care înălţimea maximă a nivelului fluidului depozitat se află cu 0,2 m sub nivelul solului (fig. 1.1 d). Acestea pot fi: caverne salifere, caverne stancoase, pesteri, galerii.

- rezervoare subacvatice;

- rezervoare plutitoare.

- rezervoarele semiangropate şi mai ales cele îngropate, faţă de cele subterane prezintă urmatoarele avantaje:

- asigură cea mai bună protecţie contra incendiilor;

- reduc sensibil pierderile de produs prin vaporizare;

- avarierea sau distrugerea prin explozie sau incendiu a unui rezervor nu afectează “prin simpatie” celelalte rezervoare învecinate.

- în cazul avarierii unui rezervor, pierderile de produse se pot reduce la minim prin pomparea lor în alte rezervoare;

- costurile care sunt implicate în protecţia contra incendiilor sunt minime.

b) după forma geometrică:

- rezervoare cilindrice verticale sau orizontale (fig.1.1.; fig.1.2.);

- rezervoare sferice (fig. 1.3.);

- rezervoare sferoidale (fig. 1.4.);

- rezervoare toroidale (fig. 1.5.);

- rezervoare paralelipipedice;

- rezervoare de formă specială (tip transee) (fig. 1.6.).

c) după capacitatea de depozitare:

- rezervoare de mica capacitate, V < 1000 m3

- rezervoare de capacitate medie, 1000 < V < 20000 m3

- rezervoare de capacitate mare, 20000 < V < 50000 m3

- rezervoare de foarte mare capacitate (gigant), V > 50000 m3

d) după natura materialelor din care se execută:

- rezervoare metalice - care cuprind rezervoarele sudate şi nituite, cilindrice verticale sau orizontale, sferice, sferoidale şi de forme şi construcţii speciale;

- rezervoare nemetalice, cuprinzând rezervoarele din beton, beton armat, piatră, cărămidă, pământ, materiale plastice obişnuite sau armate.

e) după presiunea interioară maximă de depozitare:

- rezervoare de joasă presiune (rezervoare atmosferice); P < 10000 Pa;

- rezervoare de medie presiune (rezervoare sferoidale, rezervoare cilindrice verticale cu capac bombat la care suprapresiunea în spaţiul de vapori este mai mare de 200 mm col.H2O); P < 50000 Pa

- rezervoare de presiune ridicată sau rezervoare de presiune (rezervoare sferice pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate, rezervoare în construcţie specială); P < 3 x106 Pa.

Fisiere in arhiva (17):

  • Ansamblu rezervor 2000 cmc.bak
  • Ansamblu rezervor 2000 cmc.dwg
  • Bibiliografie.docx
  • CAPAC_bun.bak
  • CAPAC_bun.dwg
  • Capitol 1.docx
  • Capitol 10.docx
  • capitol 2.docx
  • capitol 3.docx
  • capitol 4.docx
  • Capitol 5.docx
  • Capitol 6.docx
  • Capitol 7.docx
  • Capitol 8.docx
  • Capitol 9.docx
  • Cuprins.docx
  • plot.log

Alte informatii

Contine si desene autocad .dwg