Reabilitarea și modernizarea sistemului de irigație 4 berezeni din amenajarea hidroameliorativă complexă Albița - Fălciu

Capitolul 1

DATE DE STUDII

1.1 AMPLASAREA GEOGRAFICA

Unitatea hidroameliorativa complexa Albita-Falciu se afla pe teritoriul judetului Vaslui si este cuprinsa între coordonatele 46°50' si 46° 17' latitudine nordica si între 28°00' si 28° 15' longitudine estica.

Suprafata totala a bazinului hidrografic de pe care îsi colecteaza apele râul Prut este de 28396 km2 din care pe teritoriul României 10990 km2. Lungimea totala a acestui curs de apa este de 965 km din care 716 constituie granita statala, aproximativ 40 km cu Ucraina si 676 km cu Republica Moldova.

Amenajarea hidroameliorativa ce face obiectul acestui studiu, este amplasat pe cursul inferior a râului Prut, sector cuprins între localitatea Albita si Falciu. Incinta îndiguita este delimitata la nord de drumul international Husi - Rîsesti -Pod Albita, la est de râul Prut, iar la sud de localitatea Falciu si cuprinde o suprafata totala de 21625 ha, la care se adauga circa 7200 ha în zona versantilor limitrofi.

Din punct de vedere administrativ în zona terenurilor mai înalte, sunt incluse, total sau partial 11 teritorii administrative inclusiv orasul Husi, iar în incinta detin terenuri 7 comune (Drînceni, Duda - Epureni, Stânilesti, Lunca Banului, Vetrisoaia, Berezeni si Falciu).

1.2 RELIEFUL ZONEI. ASPECTE GEOMORFOLOGICE

Bazinul de receptie al incintei îndiguite Albita - Falciu este situat la extremitatea estica, sud - estica a marii unitati de relief Podisul Central Moldovenesc si partea nord - estica si estica a Podisului Bîrladului.

Lunca Prutului, pe sectorul Albita - Falciu, astazi îndiguita, se prezinta ca un ses aluvionar (albia majora) ce se desfasoara în lungul râului si care prin caracteristicile morfologice, face parte din categoria luncilor „foarte late" (Vaisman 1960). Lungimea acestui sector, de la nord la sud, este de 55 km, iar latimea variabila cuprinsa între 2,28 km la Ferma Scheia si 6,2 km la est de Gura vaii. Latimea medie este de 3,8 km si cuprinde o suprafata de 21,625 ha din care aparate prin îndiguire, 18,655 ha. Aceasta suprafata este în general plana; altitudinea luncii coboara de la 22,5 m la est de Rîsesti pâna la 12,5 m la est de Falciu, cu o panta generala longitudinala de 0,18 m / km. în profil transversal lunca prezinta un microrelief caracteristic luncilor bine dezvoltate, evidentiindu-se o zona litorala sau lunca de lânga albia minora, mai înalta, cu aspect de grind, drenata natural si cu latimi ce variaza între 100 m si 700 m; zona centrala a luncii mai joasa cu 1 - 2,5 m decât zona grindului dar mai lata (1-2 km) cu relief plan sau depresionar, ce au favorizat în trecut formarea baltilor cu adâncimi variabile, în prezent desecate, zona preterasica, de sus terasa sau periferica, mai joasa si mai îngusta decât zona centrala în general lipsita de un drenaj natural, pe care existau cele mai mari suprafete de balti, astazi de asemenea desecate.

1.3 CONDITIILE CLIMATICE

1.3.1 REGIMUL PLUVIOMETRIC

Precipitatiile medii lunare si anuale au fost analizate pentru statiile pluviometrice de pe cuprinsul bazinului hidrografic de receptie al incintei (Arsure cu altitudine 265 m si Husi cu altitudine de 97 m) dar si la cele adiacente luncii sau chiar în incinta cum sunt: Drancesti, Rîsesti, Lunca Banului, Bumbata, Berezeni si Falciu, a caror altitudini sunt cuprinse între 13 si 35 m (tababeluU.l).

Din analiza comparativa a precipitatiilor medii lunare si anuale (tabelul 1.1), la statia meteorologica Husi, se constata ca s-a propus o diminuare a cantitatilor medii anuale de precipitatii de la 520,1 mm (pe 78 ani), la 512,5 mm (în ultimii 58 ani, perioada 1930 - 1988), care a continuat pâna la 482,6 mm în perioada efectuarii cercetarilor, 1971 - 1988. rezulta de aici ca precipitatiile medii anuale au fost mai reduse cu 37,5 mm, ceea ce reprezinta o abatere de 7,2 % fata de valorile multianuale, perioada fiind caracterizata ca „putin mai secetoasa". Cele mai mari abateri se înregistreaza iama, în lunile decembrie si ianuarie, iar toamna în lunile octombrie si noiembrie. Se pune în evidenta faptul ca în sezonul rece al anilor, din aceasta perioada, sub aspectul precipitatiilor, abaterile sunt de 18,2 % iar timpul se caracterizeaza ca fiind „foarte secetos". In anotimpurile de primavara si vara (sezonul cald), abaterile fata de media multianuala, pe 78 ani, sunt mici iar sezonul este considerat „normal" deoarece cantitatea medie de precipitatii este de 320,3 mm (tabelul 1.2).