Realizarea unui Sistem Performant pentru Creșterea Securității și Sănătății în Muncă la Minele din Valea Jiului

Domeniu: Alte domenii

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 252 în total

Cuvinte : 100380

Mărime: 5.62MB (arhivat)

Publicat de: Emi D.

Puncte necesare: 13

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.univ.dr.ing. Gontean Zoe

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE .. .6
PARTEA I-A
STADIUL ACTUAL AL TEORIEI ȘI PRACTICII PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ ȘI AL UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL RISCURILOR
1. LEGISLAȚIA DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ 10
1.1 Reglementări comunitare privind securitatea și sănătatea în muncă ..10
1.2 Legislația națională în domeniul securității și sănătății în muncă 15
2. MANAGEMENTUL SĂNĂTĂȚII ȘI SECURITĂȚII ÎN MUNCĂ - FACTOR DETERMINANT PENTRU REALIZAREA UNUI SISTEM PERFORMANT DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ 23
2.1 Managementul 23
2.2 Managementul sănătății și securității în muncă 25
2.3 Sisteme de management de sănătate și securitate în muncă 28
2.3.1 OHSAS 18001:2007 30
2.3.2 Ghidul ILO-OSH: 2001 privind principiile directoare ale sistemelor de management al securității și sănătății în muncă ..36
2.3.3 Corespondența între articolele documentelor OHSAS 18001:2007 și articolele Liniilor directoare ILO - OSH 38
2.3.4 Similitudini între Legea securității și sănătății 319/2006, Ghidul ILO-OSH:2001 privind principiile directoare ale sistemelor de management al securității și sănătății în muncă, și cerințele standardelor OHSAS 18001:2007 și OHSAS 18002:2000 .39
3. MANAGEMENTUL RISCULUI 42
3.1 Tehnici de evaluare a riscului .42
3.1.1 Evaluarea riscurilor și procesul de management al riscurilor ... 42
3.2 Integrarea dimensiunii probabilistice în analiza riscurilor .44
3.2.1 Noțiuni de bază 44
3.2.2 Studii cantitative a riscurilor industriale în țări ale Uniunii Europene ..48
3.2.3 Analiza riscurilor și cuantificarea riscurilor ..49
3.2.3.1 Scenariul accidentului major .. 49
3.2.3.2 Procedura analizei de risc 51
3.2.3.3 Diferența între reprezentarea sistemului și prelucrarea probabilistică .52
3.2.4 Arbori și cuantificarea lor 52
3.2.4.1 În amonte de ERC: Arborele de deficiențe . 52
3.2.4.2 În aval de ERC: Arborii de evenimente .59
3.2.4.3 Bariere de securitate 60
3.2.4.4 Concluzii .62
3.3 Metode de apreciere, analiză și evaluare a riscurilor . 64
3.3.1 Metode de analiză și evaluare a riscurilor aplicate la unitățile miniere din Valea Jiului.64
3.3.1.1 Metoda I.N.C.D.P.M București ...64
3.3.1.2 Analiza securității muncii .65
3.3.1.3 Analiza energie .67
3.3.2 Metoda ARAMIS 69
3.3.3 Metoda LOPA .69
4. CONCLUZII .71
PARTEA A II-A
REALIZAREA UNUI SISTEM PERFORMANT PENTRU CREȘTEREA SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ LA MINELE DIN VALEA JIULUI
5. ANALIZA STATISTICĂ A EVENIMENTELOR PRODUSE LA SC CNH SA ..76
5.1 Analiza statistică a accidentelor de muncă și a indicatorilor de securitate și sănătate în muncă în perioada 1981-2010 76
5.2 Analiza statistică a evoluției bolilor profesionale . 85
5.3 Situația evenimentelor și costurilor nonsecurității 89
6. REALIZAREA UNUI SISTEM PERFORMANT PENTRU CREȘTEREA SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ LA MINELE DIN VALEA JIULUI 92
Manualul de sănătatea și securitatea muncii 92
6.1 Introducere .92
6.1.1 Prezentarea generală a SC CNH SA ...92
6.1.2 Scop și domeniul de utilizare al Manualului de SSM .92
6.1,3 Elaborarea, verificarea, aprobarea și difuzarea manualului .92
6.1.4 Modificări, revizii, ediții. Ținerea sub control a modificărilor manualului .93
6.1.5 Păstrarea, anularea, retragerea, distrugerea sau arhivarea manualului în cadrul sistemului ..93
6.2 Definiții și prescurtări 93
6.3 Prevederi legale .97
6.4 Elementele (cerințele) sistemului de management al SSM 97
6.4.1 Generalități despre sistemul de management al SSM .97
6.4.2 Politica de sănătate și securitate a muncii .99
6.4.3 Planificare ...103
6.4.3.1 Identificare pericol, evaluare risc și stabilire controale .. ..103
6.4.3.2 Cerințe legale și alte cerințe .. 105
6.4.3.3 Obiective și program (programe ) 106
6.4.3.3.1 Stabilirea obiectivelor generale ..106
6.4.3.3.2 Stabilirea obiectivelor specifice ..106
6.4.3.3.3 Programe de SSM pentru prevenirea riscurilor ..107
6.4.4 Implementare și funcționare ..108
6.4.4.1 Resurse, funcții, responsabilitate, răspundere și autoritate ..108
6.4.4.1.1 Structura organizatorică ...108
6.4.4.1.2 Responsabilități, implicare conducere și salariați 109
6.4.4.1.3 Resurse ...115
6.4.4.2 Competență, instruire și conștientizare ...116
6.4.4.3 Comunicare, participare, consultare .117
6.4.4.4 Documentația sistemului 118
6.4.4.5 Controlul documentelor .118
6.4.4.6 Controlul operațional 118
6.4.4.7 Acțiuni pentru situații de urgență și capacitate de răspuns ...123
6.4.5 Verificare 123
6.4.5.1 Monitorizarea și măsurarea performanțelor ..123
6.4.5.2 Evaluarea conformării .124
6.4.5.3 Investigarea incidentelor, neconformități, acțiuni corective și preventive ...124
6.4.5.4 Controlul înregistrărilor 126
6.4.5.5 Audit intern .126
6.4.6 Analiza efectuată de management .127
7. ELABORAREA UNEI METODE DE EVALUARE A RISCULUI DE PRODUCERE A EVENIMENTELOR MAJORE .131
7.1 Importanța evaluării riscurilor pentru prevenirea accidentelor de muncă și în special al accidentelor majore 131
7.2 Etapele metodei elaborate .132
7.3 Construirea arborelui de deficiențe în cazul unui eveniment major - Explozie de metan la un abataj frontal cu banc de cărbune subminat ...134
7.4 Prelucrarea cuantificată a arborelui . .147
7.5 Studiu de caz. Estimarea probabilității de producere a unei explozii de metan la abatajul frontal cu banc de cărbune subminat nr. 23, str.3, bl.II .164
8. CONCLUZII 171
9. CONTRIBUȚII PERSONALE. PERSPECTIVE ..174
BIBLIOGRAFIE ...175

Extras din proiect

INTRODUCERE

Securitatea în muncă exprimă o calitate a unui sistem de muncă, în sensul că acesta funcționează fără stări de pericol, care ar putea fi cauzele unor accidente de muncă sau boli profesionale.

Securitatea totală în muncă este un deziderat ideal, care nu poate fi atins decât la costuri de protecție foarte mari, măsurile preventive căutând să aducă nivelul securității la o valoare optimă care să confere siguranța în muncă la costuri acceptabile.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a trebuit să-și armonizeze legislația din domeniul securității și sănătății în muncă cu legislația europeană.

Această aliniere la cerințele legislației europene s-a realizat, în primul rând, prin apariția Legii 319/2006, legea securității și sănătății în muncă, care transpune în dreptul intern dispozițiile comunitare în domeniu, și anume Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L183/1989.

Prin intrarea în vigoare a acestei legi s-au abrogat reglementările anterioare în materie de securitate și sănătate în muncă, fiind adoptate hotărâri de guvern care înlocuiesc o parte dintre acestea.

În normele specifice de securitate și sănătate în muncă, legiuitorul stabilea măsurile pe care angajatorul și ceilalți participanți la procesul de muncă trebuiau să le ia astfel încât activitatea să se desfășoare în condiții de securitate și cu respectarea prevederilor legale. Actuala legislație nu mai stabilește măsuri obligatorii, ci stabilește cerințe minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de suprafață sau subteran, pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă, pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare, referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații, zgomot, referitoare la expunerea la agenți biologici, pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici, referitoare la expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, pentru șantierele temporare sau mobile, pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă, referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice, cerințe minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive.

Între măsură și cerință diferența este foarte mare deoarece cerința reprezintă rezultatul la care trebuie să se ajungă, nivelul minim de securitate care trebuie atins, în timp ce măsura este calea, modul în care poți să atingi acel nivel de securitate. Astfel, actuala legislație impune nivelul minim de securitate care trebuie atins, lăsând la latitudinea angajatorului modul, calea, măsurile prin care îndeplinește aceste cerințe, atinge nivelul minim de securitate.

Angajatorul, în contextul actualei legislații în domeniul securității și sănătății în muncă, are o mai mare libertate în stabilirea măsurilor, dar și o responsabilitate pe măsură.

Dacă în Normele Generale de Protecție a Muncii/2002, abrogate odată cu emiterea noilor acte legislative, era prevăzută obligativitatea implementării și menținerii unui sistem de management al securității și sănătății în muncă în termen de 10 ani de la publicarea Normelor Generale de Protecție a Muncii, în actuala legislație nu vom mai regăsi această obligație. Și atunci se pune întrebarea de ce trebuie implementat un sistem de management al securității și sănătății în muncă, de ce trebuie realizat un sistem performant de securitate și sănătate în muncă?

Realizarea unui sistem performant pentru creșterea securității și sănătății în muncă va conduce la îndeplinirea cerințele impuse de Legea securității și sănătății în muncă și hotărârile de guvern, la îmbunătățirea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor. Angajatorul trebuie să-și stabilească politica, modul în care va realiza acest lucru, procedurile prin care va atinge aceste cerințe, modul în care își va atinge obiectivele legate de securitatea și sănătatea lucrătorilor. Iar acest lucru se poate realiza prin implementarea unui sistem de management al securității și sănătății în muncă. Implementarea unui sistem de management al securității și sănătății în muncă nu mai este o obligație legală, dar a devenit o necesitate. Implementând și menținând un sistem de management al securității și sănătății în muncă dovedești responsabilitate și respect față de lucrători și parteneri.

Gestionarea problemelor de securitate și sănătate în cadrul unui sistem de management conduc și la îndeplinirea cerințelor de securitate și sănătate prevăzute în legislația în vigoare, legislație prin care au fost transpuse directivele europene.

De asemenea se știe că orice organizație este confruntată cu riscuri care pot să afecteze activitatea, bunul mers al unității, realizarea obiectivelor. Despre minele din Valea Jiului, un expert francez spunea că „aici Dumnezeu a adunat toate riscurile la un loc”. De aceea prevenirea riscurilor profesionale trebuie să devină principalul scop al managementului, fiind singura cale pentru îmbunătățirea condițiilor de securitate și sănătate ale participanților la procesul de muncă, reducerea costurilor, creșterea productivității, calității producției și nu în ultimul rând al calității vieții sociale. Managementul securității și sănătății în muncă și managementul riscurilor își propun schimbarea în primul rând a atitudinii tuturor față de securitatea și sănătatea în muncă și față de risc, ceea ce este mult mai important decât procedurile, tehnicile, modelele propuse.