Riscul Viscolelor pe Teritoriul Republicii Moldova

Introducere

Meteorologie – Ştiinţă despre atmosferă care studiază legile după care se desfăşoară procesele şi fenomenele din atmosferă. Se mai numeşte „fizica atmosferei”. Principalele discipline ale meteorologiei sînt meteorologia sinoptică, meteorologia dinamică, climatologia, aerologia, agrometeorologia, actinometria şi electricitatea atmosferei, etc.

Climatologie – ştiinţa despre climă care se ocupă cu descrierea climatelor diferitelor regiuni ale globului pămîntesc, clasificarea şi studiul răspîndirii acestora legat de procesele genetice şi de factorii geografici, studiul climatelor trecutului istoric şi geologic al Pămîntului.

Sarcina principala a Meteorologiei este aceea de a descoperi legile care guverneaza procesele si fenomenele din atmosfera in scopul prognozarii lor. De asemenea, Meteorologia, care devine tot mai mult o stiinta cu mare aplicativitate practica, are ca sarcini perfectionarea continua a metodelor de prevedere a vremii sau timpului si a metodelor de influentare activa asupra evolutiei vremii. In acest sens, informatiile meteorologice sunt din ce in ce mai necesare in toate domeniile activitatii umane: agricultura, constructia, transporturi, telecomunicatii, lucrari hidrotehnice si amelioratii,, balneo-climatologie, turism, urbanism, asistenta sociala etc.

Prin folosirea mijloacelor tehnice moderne, omenirea are posibilitatea unei interventii active in desfasurarea unor procese atmosferice, cum ar fi: activarea sistemelor noroase si a precipitatiilor atmosferice, sistemele antigrindina, disiparea cetii, combaterea unor fenomene periculoase ca inghetul, seceta, inundatiile etc.

Viscolul este un vânt suficient de puternic şi turbulent, care depăşeşte tăria 4 pe scara Beaufort, însoţit ori nu de ninsoare sau care transportă zăpada la suprafaţa solului; când fenomenul este intens şi vizibilitatea verticală este redusă, nu se poate şti dacă este transportată numai zăpada de la sol sau şi ninsoarea. Când se poate determina cu precizie dacă este vorba de zăpada de pe sol şi nu ninsoare, aceasta se va numi zăpadă spulberată şi nu viscolită.(fig.1)

Fig.1

În condiţii de viscol, vizibilitatea scade simţitor, zăpada este puternic răscolită şifoarte greu se poate aprecia dacă este vorba numai de o simplă spulberare a zăpeziideja căzută, sau de spulberarea concomitentă, atît a zăpezii pe sol, cît şi acelei carecade în timpul viscolului.

În raport cu complexitatea fenomenului, se pot deosebi mai multe tipuri de viscole: viscol general, viscol cu ninsoare, viscol cu transport de zăpadă la sol, viscol cu zăpadă în altitudine.

Viscolul general este fenomenul cel mai complex care include toate elementele: ninsoare, vînt tare, spulberarea şi transportul zăpezii atît la sol cît şi în altitudine: uneori nu se poate distinge dacă are loc ninsoarea sau este spulberată numai zăpada de pe sol.

Viscolul cu ninsoare este fenomenul în timpul căruia sunt asociate ninsoarea cu viteza mare a vîntului.