SIT afectat de poluare cu pulberi sedimentabile de la termocentrala Mintia

INTRODUCERE

În perioada regimului comunist s-a pus accent pe industrie și nu s-a luat în considerare și aspectele de mediu, România în aceea perioadă a fost foarte poluată, iar noi acum trebuie să suportăm consecințe. Pentru a remedia o parte din problemele de mediu la fabricile care funcționează în prezent s-au instalat echipamente care să emane cantități mai mici de poluanți și în zonele afectate ar trebui să se facă o depoluare.

În lucrarea prezentă am ales să descriu proiectarea tehnologică de depoluare a unui sol afectat de poluarea cu pulberi sedimentabile de la termocentrala Mintia, mai ales că județul Hunedoara este printre cele mai poluate județe din perioada comunismului.

Solul este definit ca stratul de la suprafaţă a scoarţei terestre şi este format din particule minerale, materiale organice, apǎ, aer şi organisme vii. Fiind un sistem dinamic, îndeplineşte mai multe funcţii şi este vital pentru desfǎşurarea activitǎţiilor umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Solul poate fi afectat datorită depunerii de pulberi sedimentabile şi a acţiunii metalelor grele rezultate în urma arderii cărbunilor.[1]

Procesele fizice, chimice și biologice care se desfășoară într-un sol supus poluării conduc de cele mai multe ori la reținerea poluantului și la transformarea parțială sau totală a acestuia, inconvenientele poluării diminuându-se în mod considerabil.

Poluarea poate veni din surse difuze (dispersate) sau punctuale, adica localizate si concentrate. Poluantii solurilor sunt extrem de variati si depind de originea poluarii.Prin pozitia si caracteristicile sale, solul este de fapt locul de intalnire a tuturor poluantilor din care cea mai mare parte vin pe calea aerului.[2]

Substantele toxice din atmosfera cad pe sol si pătrund direct sau odata cu precipitatiile care au ca efect poluarea solului, evidentiata prin reducerea productiei de biomasa, contaminarea produselor agricole sau chiar distrugerea ecosistemelor.

Industrializarea si producerea de energie creeaza o problema de mare ingrijorare in unele zone ale lumii- ploile acide Ploile acide au ca efect asupra solului, pe de o parte, spalarea acestuia de elemente nutritive, iar pe de alta parte, reducerea pH-ului, acidifierea.

Prezenta unui poluant in sol nu este periculoasă in sine. Putem vorbi de un risc de poluare atunci cand acest poluant poate interfera cu mediului : fauna,flora si om.

Centrala termoelectrică Deva este situată în sud-vestul Transilvaniei, pe malul râului Mureş, la 9 km distanţă de oraşul Deva. Are o putere instalată de 1285 MW în 5 grupuri energetice de 210 MW fiecare şi un grup de 235 MW, alimentate cu cazane de abur de 660 t/h, 13,72 MPa, 550 °C, fiecare bloc constituind o unitate independentă.[4]

Combustibilul principal utilizat este huila din Valea Jiului, cu putere calorifică medie de 15392 kJ/kg. Cărbunele este transportat pe calea ferată. Combustibili auxiliari, întrebuinţaţi la porniri şi pentru stabilizarea flăcării sunt gazele naturale şi păcura.[4]

Energia electrică este livrată în sistemul naţional într-o staţie de interconexiune - Mintia de 110kV220 kV şi 400 kV. Centrala a fost pusă în funcţiune în 3 etape: 1969 - 1971 (etapa 4x210 MW), 1977 - grupul 5 şi 1980 - grupul 6 de câte 210 MW fiecare. Grupul 3 a fost retehnologizat în anul 2009 la 235 MW.[4]

De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane tone de cărbune.[4]

Gradul ridicat de disponibilitate a grupurilor energetice de la termocentrala Mintia, a demonstrat preocuparea permanentă a întregului colectiv pentru creşterea siguranţei şi eficientei în exploatare.

Efectele poluării cu emisii ale termocentralelor se extind pe un areal larg, dar cel mai afectat este cel din jurul unităţii, precum şi din zona haldelor de steril, amplasate pe terenuri depresionare, cu pericol de pătrundere în apa freatică a metalelor grele şi a noxelor acide, care prezintă o concentraţie mai ridicată în materialele depozitate; de exemplu, în zona de influenţă a CET Mintia.[5]

Solul este unul din elementele esențiale vieții. Consider că ar trebui să avem grijă de el. În momentul de față există sisteme de depoluare a solului, iar noi ar trebui să profităm de acest lucru și să încercăm să scadem cât mai mult posibil cantitatea de poluanți pentru a-l putea utiliza într-un mod cât mai benefic nouă.

1.DESCRIEREA ZONEI

Mintia este un sat în comuna Vețel din județul Hunedoara. Localitatea este situată în partea centrală a județului Hunedoara, pe culoarul văii Mureșului și a Munților Poiana Ruscă. Culoarul Mureșului funcționa acum 12-8 milioane de ani ca o stramtoare marină, iar acum 6 milioane de ani ca un canal prin care s-au scurs apele Bazinului Transilvaniei spre Bazinul Panonic. Peste acest fundament cristalin, s-au depus formațiuni sedimentare alcătuite din gresie, marne, radiolarite, roci cu sedimente aluviare, conglomerate. Aceste depozite de sedimentare sunt cunoscute sub denumirea de „strate de Deva”. [6]

Zona de luncă acoperă 50% din suprafața teritoriului și cuprinde 3 subzone:

 Lunca riverană, inundabilă, cu aluviuni crude și soluri aluviale stratificate folosită în special ca pășune

 Lunca centrală cu soluri aluviale, folosita ca teren arabil

 Luncapretarasică cu soluri aluviate,folosită ca teren arabil și pasiune.

Localitatea beneficiază de un climat plăcut, colinar, de tip continental de tipcontinental temperat, cu o circulație predominantă a aerului dinspre vest ți nord-vest. De-a lungul culoarului Murețului se resimt influențe climatice submediteraneene. Datorită așezării sale într-o mică depresiune, la o altitudine relativ scăzută, verile nu sunt excesiv de călduroase, iar iernile sunt în general blânde, lipsite de geruri puternice. Pe baza observațiilor făcute asupra înfloririi arborilor și a plantelor reiese că Mintia beneficiază de o climă caldă , cea mai avansată din Ardeal.[7]