Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 8808
Mărime: 43.97KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Ionescu

Extras din document

CONSIDERAŢII GENERALE

La începutul anilor 1980, a demarat, la nivel european, o discuţie în legătură cu importanţa termenului libertate de mişcare. Primii paşi făcuţi în acest sens au fost demaraţi de Germania şi Franţa prin semnarea Acordului de la Saarbrücken în anul 1984, care susţinea eliminarea treptată a controalelor ce aveau loc la frontiera dintre cele două state. În acelaşi an, s-au alăturat alte trei state: Luxemburg, Belgia şi Olanda. În urma negocierilor care au urmat între cele cinci state, a fost semnat la data de 14 iunie 1985, în localitatea Schengen situată în Luxemburg, Acordul prin care şefii guvernelor ţărilor semnatare, ale Belgiei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului şi Olandei hotărau eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne.

Această convenţie stabilea modalităţile prin care statele semnatare vor coopera, pentru a compensa eliminarea controalelor la frontierele interne şi a asigura o mai bună securizare a frontierelor externe fără a adduce vreo atingere siguranţei naţionale.

În momentul intrării acesteia în vigoare, şi anume în anul 1995, Convenţia a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor membre şi a creat o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare valabile pentru toate statele semnatare. În cadrul articolelor ce fac parte din Convenţie, au mai fost stabilite reguli cu caracter comun în materie de acordarea vizelor, migraţia, precum şi unele măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală pentru statele membre.

Punctele cheie ale acordului vizează masurile de creare a unui spaţiu comun de securitate,libertate si justiţie.

Obiectivele principalele ale acordului sunt rezumate astfel: implementarea prevederilor ce au la bază intrarea si şederea de scurtă durată în spaţiul Schengen a cetăţenilor din afara Uniunii Europene; adoptarea unei politici cu caracter comun ce implică circulaţia persoanelor şi în special unele aranjamente privind regimul de vize prin articolul 9 din Convenţia Schengen fiind prevăzut acest fapt. În unele cazuri excepţionale, o parte contractantă poate să deroge, doar daca se consultă în acest timp cu restul statelor membre, de la regimul comun de vize în legătură cu un stat terţ, doar în momentul în care raţiuni imperative de politică naţională impun adoptarea urgentă a unei decizii.

În cuprinsul articolelor 19-24 din această Convenţie sunt reglementate libera circulaţie în spaţiul Schengen, timp este limitat la maximum trei luni fiind luată în considerare data primei intrări, a străinilor care deţin vize uniforme şi care au intrat în mod legal pe teritoriul stat semnatar. În schimb persoanele străine care nu sunt supuse condiţiei obţinerii unei vize pot circula liber pe teritoriile părţilor semnatare timp de maximum trei luni în decursul termenului de şase luni de la data primei intrări.

Referitor la problema azilului (cu determinarea privind căruia dintre Statele Membre se va supune solicitantul azilului). Statele membre se obligă să respecte în totalitate prevederile din cadrul Convenţiei de la Geneva privind statutul persoanelor refugiate, convenţie ce a avut loc la 28 iulie 1951, modificată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967. Acest lucru fiind prevăzut prin articolul 26

Articolele 28-38 din Convenţia Schengen, care evidenţiau soluţiile privitoare la răspunderea cererilor de azil, au fost înlocuite de Convenţia de la Dublin din 1990 privind determinarea statului responsabil pentru examinarea cererilor de azil înaintate într-un stat semnatar al Comunităţii

În ceea ce priveşte cooperarea poliţienească, cea vamală şi implicit judecătorească au fost elaborate şi analizate împreună cu principiul liberei circulaţii a persoanelor pentru evidenţierea faptului că desfiinţarea controalelor la frontieră nu va conduce şi la o anume intensificare a criminalităţii organizate. Articolele 39 până la 47 evidenţiază cadrul legal pentru desfăşurarea acesteia

Preview document

Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 1
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 2
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 3
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 4
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 5
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 6
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 7
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 8
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 9
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 10
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 11
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 12
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 13
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 14
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 15
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 16
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 17
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 18
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 19
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 20
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 21
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 22
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 23
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 24
Spațiul Schengen și cooperarea polițienească în UE - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Spatiul Schengen si Cooperarea Politieneasca in UE.doc

Alții au mai descărcat și

Metode de Prevenire și Stingere Incendii

3.1.Accesul mijloacelor si al personalului pentru interventie in caz de incendiu se asigura in permanenta la toate: a) constructia unitatii cu...

Măsurători Directe de Aceeași Precizie

Masuratorile directe de aceeasi precizie, reprezinta un volum important de lucrari, executate pe teren în cadrul activitatilor geodezice,...

Biometria

Biometria reprezinta totalitatea metodelor prin care se face identificarea sau autentificarea unei persoane pe baza datelor biometrice: amprente...

Te-ar putea interesa și

Cooperarea Polițienească Internațională

INTRODUCERE Dezvoltarea societăţii umane în ansamblul ei, a statelor şi naţiunilor lumii a fost posibilă ca urmare a relaţiilor internaţionale...

Libera circulație a persoanelor în spațiul european

INTRODUCERE Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne fac parte dintr-un concept mai larg , acela al...

Combaterea infracționalității informatice în România

INTRODUCERE Reţelele de comunicaţii electronice şi sistemele informatice au devenit o parte esenţiala din viaţa de zi cu zi a oamenilor, tinzând...

Dreptul la Liberă Circulație

CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE. 1.1 Preliminarii. 1.1.1 Protecţia internaţională a drepturilor omului. Dreptul internaţional modern al...

Politicile Uniunii Europene

1. Aspecte generale Conform art. A(1) din Tratatul asupra Uniunii Europene, Inaltele Parti Contractante au instituit intre ele o Uniune Europeana...

Cooperarea Polițienească în Spațiul Schengen

Cooperarea poliţienească în spaţiul Schengen Cooperarea poliţienească în spaţiul Schengen include în special: asistenţă reciprocă în scopul...

Spațiul Shengen - Perspective pentru România

Abstract: The Schengen Area comprises the territories of twenty-five European countries that have implemented the Schengen Agreement signed in the...

Libera circulație a persoanelor

INTRODUCERE Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea controalelor la frontierele interne fac parte dintr-un concept mai larg , acela al...

Ai nevoie de altceva?