Tehnologia de obținere a rachiului de tescovină

I. Introducere

Tescovina reprezintă subprodusul rezultat de la presarea strugurilor și a mustuielii dulci sau fermentate; în compoziție se găsesc: ciorchinii, pielițele, semințele și resturile de must sau vin neextrase la pesare. Datorită componenților valoroși: glucide, alcool etilic, săruri tartrice și ulei de semințe, tescovina poate fi valorificată obținându-se furaje proteice, acid tartric, alcool etilic, ulei alimentar, ulei tehnic, tanin, coloranți în cazul vinului roșu. Astfel, din 100kg tescovină se pot obține circa 3 litri alcool, 1.5kg tanin, iar reziduul poate constitui un material valoros pentru furajarea semințelor. Din tescovina proaspătă, nefermentată, rezultată de la presarea strugurilor roșii, intens colorați, antocianii, soluția obținută este concentrată și apoi folosită drept colorant alimentar. În țara noastră, tescovina se valorifică în vederea recuperării alcoolului etilic și în proporții reduse pentru obținerea tartraților și uleiurilor din semințele de struguri.

II. Scurt istoric

Rachiul s-a fabricat pentru prima dată în secolul XVI. Rachiul este de origine turcească (raki în turcă, preluat din arabul araq) și are o răspândire sud-dunăreană, din Turcia, trecând prin Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Macedonia, Montenegru, Croația, și până în Albania. În România, cuvântul este atestat într-o zonă ce cuprinde sudul și estul Transilvaniei și o parte din jumătatea nordică a Moldovei. În Banat, pe o arie compactă, îi zice răchie. În toate aceste cazuri, „rachiu“ a fost însă inițial o formă literară, adoptată în unele zone ca echivalent al țuicii.

III. Clasificare

Rachiu de tescovină: - Rachiu de Apold - Rachiu de Bihor - Rachiu de Focșani - Rachiu de Jidvei - Rachiu de Tulcea - Rachiu de Vrancea Alte tipuri de rachiuri: Rachiu de drojdie: - Rachiu de Silvana - Rachiu de Huși - Rachiu de Valu lui Traian - etc Rachiu de fructe: - Rachiu de Buzău - Rachiu de Focșani - Rachiu de Jariștea - etc

IV. Materii Prime

Apa- este o materie primă importantă pentru industria fermentativă, de compoziția căruia depinde calitatea produsului finit.

Maiaua de drojdie- drojdiile rămân preponderente la elaborarea băuturilor alcoolice distilate. Genul Saccharamyces cerevisiae este cel mai răspândit, fie natural, fie prin însămânțare artificială.

Boască

Zahăr

Pielițe de la struguri

Sâmburi de la struguri

Resturi de pulpa și o cantitate mica de must

În anumite cazuri conține chiar și partea lemnoasă a ciorchinelui.