Tehnologii de Tricotare pe Masini Circulare

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Tehnologii de Tricotare pe Masini Circulare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Viorica Cretu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

CAPITOLUL 1. Descrierea articolului şi stabilirea tehnologiei 3
1.1 . Prezentarea tehnologică a articolului 3
1.2 . Materia primă – caracteristici fizico-mecanice 3
1.3 . Stabilirea procesului tehnologic 3
CAPITOLUL 2. Alegerea utilajului 7
2.1. Prezentarea caracteristicilor tehnice 7
2.2. Studiul funcţional – tehnologic al mecanismelor maşinii adoptate 7
CAPITOLUL 3. Proiectarea tricotului 16
3.1. Reprezentarea structurii tricotului 16
3.2. Calculul parametrilor de structură 18
CAPITOLUL 4. Proiectarea tehnologică a operaţiei de tricotare 20
4.1 Calculul parametrilor tehnologici 20
4.2 Programarea tehnologică a maşinii de tricotat 21
4.3 Calculul capacităţii de producţie a maşinii de tricotat 24
CAPITOLUL 5. Proiectarea consumurilor de fire 26
5.1. Calculul consumului specific pe tipuri de fire 26
5.2. Calculul pierderilor şi a indicilor de consum 27
5.3. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de produs 27
5.4. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de timp 28
BIBLIOGRAFIE 30

Extras din document

REZOLVAREA PROIECTULUI

CAPITOLUL 1. Descrierea articolului şi stabilirea tehnologiei

1.1. Prezentarea tehnologică a articolului

- Utilajul ales: Maşina Multicomet 48 S, este produsă de firma Textima şi este o maşină cu cilindru şi disc, de tip universal, dotată cu mecanism desenator. Valorile caracteristicilor tehnice ale acestei maşini sunt: D = 30”, S = 48, K = 16, 18, 20, 22, 24. Pe maşina MULTICOMET pot fi produse tricoturi pe o fontură dar şi tricoturi pe două fonturi.

- Structura tricotului: se va realiza tricot tubular metraj cu structura Jacard regulat neplin în două culori.

- Materia primă utilizată: se vor folosi fire de bumbac 100%, de fineţe Ttex=14, Nm=70, în două culori: albastru şi roşu.

1.2. Materia primă – caracteristici fizico-mecanice

S-a ales firul de bumbac 100%, cu fineţea de 14 tex, cu următoarele caracteristici fizico-mecanice:

Tabelul 1. Caracteristicile fizico mecanice ale firului

Caracteristicile fizico-mecanice

Compoziţia şi natura firului 100% bumbac

Fineţe [tex] 14

Nm efectiv 70

Calitate II

Abateri la Nm [%] +3; -1,9

Neregularitatea [%] 3

Sarcina la rupere [cN] 147

Neregularitate la sarcina de rupere 10,5

Lungimea de rupere [km] 10,3

Alungire [%] 4,5 - 5

1.3. Stabilirea procesului tehnologic

Procesul tehnologic de tricotare reprezintă o succesiune de etape (operaţii, faze, mânuiri), prin parcurgerea cărora, materia primă este transformată în tricot.

Procesul tehnologic se stabileşte în funcţie de:

- destinaţia tricotului( lenjerie, îmbrăcăminte exterioară, ciorapi, mănuşi, decoraţiuni interioare, articole tehnice) ;

- natura materiei prime;

- structura tricotului ( din bătătură sau din urzeală) ;

- utilajul folosit.

Schema procesului tehnologic este prezentarea grafică a succesiunii etapelor din cadrul procesului tehnologic.

Rmp - recepţia materiilor prime

B - bobinarea

T - tricotarea

F - finisarea

MB -depozitarea bobinelor

MT -depozitarea tricotului nefinisat

MTf -depozitarea tricotului finisat

Imp - inspecţia materiilor prime

CB - controlul bobinării

IB - inspecţia bobinelor

CT - controlul tricotării

IT - inspecţia tricotului

CF - controlul finisării

ITf - inspecţia tricotului finisat

Fig. 1. Schema procesului tehnologic de tricotare pentru tricoturile metraj realizate pe maşini circulare cu diametru mare.

Operaţiile procesului tehnologic

1. Bobinarea

Bobinarea constă în trecerea firului de pe formate mici (copsuri sau sculuri) neadecvate tricotării, pe formate mai mari (bobine) ce îndeplinesc condiţiile impuse de prelucrarea pe maşina de tricotat.

Prin bobinare, trecerea firului de pe un format (cops, scul) pe bobină este însoţită de curăţirea, parafinarea sau uleierea şi uniformizarea tensionării pe toată lungimea firului. Prin curăţire sunt îndepărtate scamele şi impurităţile aderente, nodurile prea mari, porţiunile ingroşate etc. Prin parafinare (sau uleiere) pe suprafaţa firului se depunde un strat emolient protector ce determină reducerea solicitarilor în fir la frecare şi îmbunătăţirea flexibilităţii.

Uniformizarea tensiunilor permite obţinerea unor bobine cu densitate de infăşurare uniformă şi deci de calitate corespunzatoare.

2. Tricotarea

Tricotarea este operaţia tehnologică prin care firele sunt transformate în ochiuri ce constituie tricotul. Tricotarea se poate realiza într-o fază, în două sau trei faze. În cazul maşinilor circulare cu diametru mare, tricotarea se realizează într-o singură fază.

3. Finisarea tricotului

Finisarea tricotului este operaţia constituită din mai multe faze în urma căreia tricotul este pregătit pentru croire şi confecţionare. Etapele finisării sunt stabilite în funcţie de materia primă, forma tricotului şi destinaţia acestuia.

Astfel, pentru un tricot tubular metraj tip bumbac finisarea cuprinde: albirea sau vopsirea, spălarea, centrifugarea, uscarea, calandrarea. Finisarea, atunci când se realizează în mod corect pe utilaje şi instalaţii adecvate poate contribui la îmbunătăţirea calităţii tricotului. În caz contrar, tricotul obţinut prezintă un nivel al calităţii mai scăzut, iar procesul de producţie este afectat de pierderi (de materie primă, timp, manoperă etc.).

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologii de Tricotare pe Masini Circulare.doc

Bibliografie

Creţu Viorica, ,,Tehnologii de tricotare pe maşini circulare”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003 (Îndrumar de proiect)
Creţu Viorica, ,,Tehnologii de tricotare pe maşini circulare”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003 (Îndrumar de laborator)
Hagiu Emil, ,,Structura şi proiectarea tricoturilor”, 1980, (Îndrumar pentru proiectare şi lucrări de laborator, vol. 1)
Constanţa Comandar, „Structura şi proiectarea tricoturilor”, Ed. CERMI Iaşi 1998
Constanţa Comandar, „Structura şi proiectarea tricoturilor din urzeală”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003

Alte informatii

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GH ASACHI” IAŞI FACULTATEA DE TEXTILE PIELĂRIE ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL SECŢIA TRICOTAJE ŞI CONFECŢII