Violența domestică

Categoriile de beneficiari, statistici şi evoluţie, legislaţia aplicabilă

Categoria de beneficiari

Violenţa în familie poate afecta pe oricine, indiferent de religie, culoare sau statut social. Violenţa se poate întâlni atât în familiile bogate, cât şi în cele sărace, în familiile monoparentale şi în cele cu ambii părinţi. Pot fi întâlnite forme de violenţă asupra femeii, bărbatului, persoanei vârstnice şi asupra copilului.

Date statistice despre violenţa în familie

Cercetările întreprinse în diferite ţări au scos la iveală proporţia îngrijorătoare a violenţei asupra femeilor.

In Romania, violenta domestica este in continuare o problema grava. Statisticile Politiei arata ca in primele 10 luni din 2010 au fost semnalate, in medie, 4 cazuri pe zi. In Capitala, numarul unor astfel de cazuri a crescut de la 44 in 2009, la 400 in anul urmator. O statistica mai grava este ca, la nivel national, tot in primele 10 luni din 2010, peste 100 de persoane au fost ucise de un membru al familiei.

Dintre cazurile de violenţă în familie:

76% victime sunt femei

11% victime sunt copii

1% sunt bărbaţi

Dintre victimele agresiunilor mortale:

53% au fost fete şi femei

43% au fost victime ale membrilor familiei

9% au fost victime ale unei persoane necunoscute

Despre violenta domestica in Romania

Nimeni nu aude, peretii nu au urechi si usile nu au ochi atunci cand vine vorba de violenta domestica. Sondajele insa exista, iar rezultatele finale ar trebui facute mult mai vizibile.

- La fiecare 30 de secunde o femeie din Romania este victima a violentei domestice

-In 2007 au fost inregistrate 4500 victime dintre care 50 au decedat.

-56% dintre cazurile de violenta domestica au fost inregistrare in mediul urban, iar 44% in mediul rural

- In 2010 aproape 12.000 de femei au cazut victime ale violentei domestice. 99 au murit.

- In primele 3 luni ale anului 2011 au fost inregistrate 1.400 de cazuri de violenta domestica. 27 de persoane au murit.

- 75% dintre cazurile de violenta domestica nu sunt raportate

-61% dintre romani considera ca violenta in familie este o chestiune privata iar 33% considera ca politia ar trebui sa intervina (CPE, 2003)

- in Europa, 1 din 4 femei este abuzata de-a lungul vietii.

Cum este privit fenomenul violentei domestice in Romania?

- 40% dintre romani considera ca violenta domestica nu e niciodata justificata

- Doar 66% din populatie considera ca sotul ce isi bate frecvent sotia trebuie pedepsit de lege

- 44% dintre romani cred ca "nu trebuie sa te amesteci in familia altuia, cand vezi ca cineva este agresat fizic"

- In Romania exista de 6 ori mai puţine locuri in adaposturi decat ar fi necesar conform standardului european de 1 loc la 10.000 locuitori (conform Raportului de tara WAVE 2010)

In august 2013, un alt sondaj realizat de Inscop Research arata ca violenţa in familie impotriva copiilor si batranilor ajungea la un procent de 21,5, iar violenta domestica intre soti/parteneri la 19,2%.

Să filosofăm...

Violenţa în familie reprezintă o problemă socială extrem de gravă, iar specialiştii o consideră o formă de tortură datorită caracteristicilor sale. Impactul social al violenţei în familie este extins, deoarece aceasta afectează nu numai victimele, dar şi persoanele care sunt martore sau au cunoştinţă de situaţii de violenţă în familie.

Violenţa în familie este una dintre formele de violenţă cel mai frecvent întâlnite, dar şi una din cele mai îngrijorătoare, pentru că este prea puţin vizibilă. În cele mai multe dintre cazuri, actele de violenţă au loc în spatele uşilor închise şi sunt ascunse de către victimă, din cauza sentimentului de teamă faţă de agresor şi de jenă faţă de societate. Mai mult chiar, un obstacol îl reprezintă şi reticenţa statului şi a organelor sale de a interveni într-o sferă considerată încă „privată”.

Definiţia violenţei în familie

Definiţia pe care o dă legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie este următoarea:

„(1) Violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material. (2) Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale. (3) În sensul legii, prin membru de familie se înţelege soţul, ruda apropiată şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil, dovedite pe baza anchetei sociale.”

Conceptul de „violenţă în familie” este amplu şi cuprinde violenţa domestică (înţeleasă ca violenţă ce apare între parteneri, fie ei soţi sau concubini), dar şi violenţa asupra copiilor, bătrânilor sau altor rude. În ce priveşte violenţa domestică, potrivit unor organizaţii guvernamentale care au efectuat studii privind acest fenomen în România, aceasta reprezintă o serie repetată de comportamente coercitive şi de atac fizic, sexual şi psihic pe care o persoană le manifestă faţă de partener, în scopul controlării şi dominării acestuia, utilizând forţa şi/sau profitând de incapacitatea de apărare a victimei, ce apare în cadrul unei relaţii de cuplu.

Aceasta include şi abuzurile de tip economic şi social. Este considerată violenţă domestică şi cea făptuită asupra fostei soţii/partenere şi în relaţiile consensuale.

Specialiştii au identificat un ciclu al violenţei in familie:

(i) faza de acumulare a tensiunilor, timp în care victima acţionează cu precauţie şi încearcă strategii pentru a evita un incident violent;

(ii) faza acută, momentul în care agresorul acţionează, desfăşurată pe parcursul unei perioade cuprinse între două şi douăzeci şi patru de ore (uneori chiar pe parcursul unei săptămâni sau mai mult);

(iii) faza de relaxare, o perioadă de calm, în care agresorul manifestă blândeţe şi dragoste faţă de victimă. Această fază reprezintă doar un armistiţiu vag în cadrul unui război al ameninţărilor şi loviturilor.