Îngrijirea pacientului cu fractură de claviculă

DEFINIȚIE

- Clavicula este un os situat

sub piele la baza gâtului,

singurul os care face

legătura între trunchi și braț. - Are formă de S italic iar la

mijloc prezintă o zonă

tubulară mai subțire, care

este și cea mai vulnerabilă

la traumatisme. - Fractura de claviculă

reprezintă întreruperea

continuității acestui os.

Anatomie clinica

Osteologie : - forma de S italic ; - 2 extremitati aplatizate - 1/3 medie tubulara, subțire = zona

vulnerabila

Clavicula dr. fata sup fata inf.

Frecventa: - 10-12% din fracturile scheletului ; - 44% - 66% din fracturile umărului.

Datorate : - este primul os care se osifica (a 5-a saptamana de gestație) ; - singura legătura osoasa intre membrul superior si trunchi ; - situata superficial (mecanismul direct); - este un os relativ fragil ; - os curb in forma de S italic.

Predominant la copii si adulții tineri si la sexul masculin.

CAUZE

- directe: în urma unui traumatism aplicat în regiunea

claviculară; - indirecte: cel mai frecvent, prin creșterea curburii osoase, ca

în căderile pe umăr sau pe mână; - contracții violente (epilepsie); - fracturi obstetricale la nou-născut în timpul travaliului.

Copii - se întâlnesc fracturi incomplete, in „lemn

verde”.

SEMNE ȘI SIMPTOME

- Semne generale: - agitație psihomotorie;

- anxietate;

- paloare;

- Semne de probabilitate: ⦿ durere;

⦿ echimoză în dreptul fracturii;

⦿ deformarea regiunii;

⦿ impotența funcțională;

⦿ poziție antalgică, „de umilință”.

- Semne de certitudine: ⦿ mobilitate;

⦿ întreruperea continuității osoase.

Semne clinice :

Inspecție:

- Poziție antalgica, „de umilința”, specifica leziunilor

traumatice ale MS, cu trunchiul aplecat înainte si de

partea afectata, cu antebrațul susținut de mana

sănătoasa.

- Umărul de partea respectiva este coborât si mai scurt,

verificat prin măsurarea distantei acromio - sternale (in

fracturile cu deplasare);

- Inspecția din spate se observa o îndepărtare a marginii

spinale a omoplatului de linia apofizelor spinoase (in

fracturile cu deplasare);

- Deformarea regiunii, cu echimoza difuza secundara in

fosa supra si subclavicular.

- Mai târziu edemul regiunii.