Cuprins
- 1. INTRODUCERE ...5
- 2. MOTIVATIA SI IMPORTANTA MANAGEMENTULUI PROIECTELOR ..5
- 3. MANAGEMETUL PROIECTELOR 5
- 3.1.GENERALITATI DESPRE PROIECTE ..5
- 3.1.1.CARACTERISTICILE UNUI PROIECT ..6
- 3.1.2.GENERALITATI PRIVIND FAZELE UNUI PROIECT .7
- 3.1.2.1. INITIEREA 7
- 3.1.2.2.PLANIFICAREA/PROIECTAREA/ORGANIZAREA .7
- 3.1.2.3.EXECUTIA/CONSTRUCTIA ...8
- 3.1.2.4.CONTROLUL 9
- 3.1.2.5.TERMINAREA/RECEPTIA/PUNEREA IN FUNCTIUNE ..9
- 3.1.2.6.FUNCTIONAREA REVIZUIREA SI CONTROLUL ...9
- 3.1.3.ROLUL SI CALITATILE MANAGERULUI DE PROIECT .10
- 3.1.4.BENEFICIUL ABORDARII PLANIFICATE .11
- 3.2. FAZELE/PROCESELE UNUI PROIECT .12
- 3.2.1.INITIEREA ..12
- 3.2.1.1.SELECTIA PROIECTULUI CARE VA FI EFECTUAT 12
- 3.2.1.2.DETERMINAREA OBIECTIVELOR PROIECTULUI ..13
- 3.2.1.3.RISC SI NECESITATE 13
- 3.2.1.4.CONSTRUIREA UNEI ECHIPE DE MANAGEMENT AL PROIECTULUI 15
- 3.2.2.PLANIFICAREA/PROIECTAREA/ORGANIZAREA ..16
- 3.2.2.1.IMPARTIREA PROIECTULUI ...16
- 3.2.2.3DIAGRAMA/GRAFUL/RETEAUA .17
- 3.2.2.4.MANAGEMENTUL RESURSELOR ..18
- 3.2.2.5.MANAGEMENTUL TIMPULUI 19
- 3.2.2.6.MANAGEMENTUL COSTULUI 22
- 3.2.2.7.ASAMBLAREA PLANULUI PROIECTULUI ...22
- 3.2.3.EXECUTIA/CONSTRUCTIA .24
- 3.2.3.1.SEDINTELE DE LUCRU .25
- 3.2.3.2.MANAGEMENTUL COMUNICARII SI AL INFORMATIEI ...26
- 3.2.4.CONTROLUL ..28
- 3.2.4.1. URMARIREA BUGETULUI SI A GRAFICULUI DE TIMP 28
- 3.2.4.2.MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ..28
- 3.2.4.3.MANAGEMENTUL SCHIMBARILOR ..29
- 3.2.5.INCHEIEREA/TERMINAREA/PUNEREA IN FUCTIUNE/RECEPTIA .30
- 3.3.DIAGRAMA DE TIP RETEA 31
- 3.3.1.DEFINIREA TERMENILOR FOLOSITI ...31
- 3.3.1.1.PARTILE COMPONENTE ALE UNUI PROIECT .31
- 3.3.1.2.DEFINIREA TERMENILOR FOLOSITI IN STUDIUL RETELELOR .32
- 3.3.2. METODELE PERT SI CPM ..34
- 3.3.2.1.CARACTERISTICILE METODELOR PERT SI CPM ..34
- 3.3.2.2.SCOPUL METODELOR PERT/CPM .35
- 3.3.2.3.ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE METODELE CERT SI CPM 35
- 3.3.2.4.AVANTAJELE METODELOR PERT/CPM ...36
- 3.3.2.5.DEZAVANTAJELE METODELOR PERT/CPM ...36
- 4. MANAGEMETUL PROIECTELOR IN ADMINISTRATIA PUBLICA MUNICIPALA ...37
- 4.1.ELEMENTE GENERALE .37
- 4.1.1.DENUMIREA INVESTITIEI .37
- 4.1.2.ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE .37
- 4.1.3.AUTORITATEA CONTRACTANTA ...37
- 4.1.4.ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC ..37
- 4.1.5.AMPLASAMENT ...37
- 4.1.6.FAZA DE PROIECTARE ...38
- 4.2.DESCRIEREA LUCRARILOR .38
- 4.2.1.TEMA PROIECTULUI ...38
- 4.2.2.NECESITATEA SI OPORTUNITATEA ...38
- 4.2.3.TOPOGRAFIA 38
- 4.2.4.CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI 39
- 4.2.5.HIDROLOGIA 39
- 4.2.6.GEOMORFOLOGIA ..39
- 4
- 4.2.7.GEOLOGIA REGIUNII .40
- 4.2.8.HIDROGEOLOGIA ...40
- 4.2.9.CARACTERIZAREA GEOTEHNICA ..40
- 4.2.9.1.CATEGORIA GEOTEHNICA 41
- 4.2.9.2.ANALIZA CAPACITATII PORTANTE 41
- 4.2.9.3.CONCLUZII 42
- 4.2.9.4.RECOMANDARI 42
- 4.2.10.POTENTIALUL SEISMIC AL ZONEI ...42
- 4.2.11.PREZENTAREA PROIECTULUI ...43
- 4.2.12.ORGANIZAREA DE SANTIER .43
- 4.2.13.CAI DE ACCES PROVIZORII 43
- 4.2.14.SURSE DE APA, ENERGIE, SI ALTE UTILITATI ..43
- 4.2.15.CAILE DE ACCES, CAILE DE COMUNICATII ..43
- 4.2.16.PROGRAMUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR 43
- 4.2.17.TRASAREA LUCRARILOR ...46
- 4.2.18.PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE ..46
- 4.2.19.MASURAREA LUCRARILOR ...46
- 4.2.20.LABORATOARELE CONTRACTANTULUI 46
- 4.2.21.CURATENIA IN SANTIER 46
- 4.2.22. SERVICIILE SANITARE ...47
- 4.2.23.RELATIILE DINTRE PARTI ..47
- 4.2.24.MASURI DE PROTECTIEA MUNCII 47
- 4.2.25.PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR ...48
- 4.2.26.PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR 49
- 4.3.MEMORII TEHNICE DE SPECIALITATE .49
- 4.4. GRAFICUL DE ESALONARE A EXECUTIEI LUCRARILOR ...55
- 4.5.PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR 56
- 4.6.PROGRAM, DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A
- CONSTRUCTIILOR 59
- BIBLIOGRAFIE .60
Extras din proiect
1. INTRODUCERE
Daca am privii in istoria omenirii si am face o scurta analiza am putea considera ca
ridicarea piramidelor egiptene sau construirea Marelui Zid Chinezesc nu s-ar fi putut ridica
fara a avea un proiect bine documentat . In zilele nostre ridicarea unei asemenea constructii
nu se poate face fara un proiect care se intinde pe mai multi ani si cuprinde o documentatie
foarte complexa de la studiul terenului la comportarea materialelor in timp. Odata cu evolutia
omenirii, incet incet sa renuntat la proiectarea si calculele facute pe hartie, locul lor fiind luat
de calculatoare si software-uri complexe, ca exemplu armata SUA folosea inca din 1970
softuri pentru unele proiecte.
2. MOTIVATIA SI IMPORTANTA MANAGEMENTULUI PROIECTELOR
Incet incet tot mai multe organizatii incep sa acorde o mai mare importanta intrumentelor,
conceptelor si metodelor stiintifice de management, din care un loc important il ocupa
managementul proiectelor. In forma sa timpurie managementul proiectului se concentra mai
mult pe furnizarea de informatii referitoare la planificare si resurse, informatii care au fost
plreluate ulterior de managementul proiectului in varianta sa moderna ca urmare a
dezvoltariii rapide a societatii incepand cu anii 90.
Datorita eolutiei mediului de afaceri spre complex, folosirea echipelor de lucru
interdisciplinare a devenit o necesitate fapt ce a dus la schimbarea radicala a mediului de
munca, schimbari ce au alimentat nevoia de proiecte complexe ducand astfel la un
management de proiect mult mai complex
3. MANAGEMENTUL PROIECTELOR
3.1 GENERALITĂȚI DESPRE PROIECTE
Managementul proiectelor implică planificarea, organizarea, conducerea, coordonarea și
controlul activităților și resurselor necesare pentru îndeplinirea unui obiectiv definit, de obicei în
limitele unui anumit timp și buget. Aceste lucruri se efectuează cu ajutorul unor tehnici de
management și al unei echipe de management, conduse de un manager de proiect (Project
Manager, PM) al organizației/organismului care pune în aplicare proiectul. PM este persoana
care își asumă responsabilitatea globală pentru coordonarea unui proiect, indiferent de mărimea
acestuia, astfel încât să se obțină rezultatele așteptate în limitele unui anumit buget și timp.
Proiectele există în tot felul de activități tipice ale afacerilor, cum ar fi: sistemele de
informații, construcții, marketing, cercetări industriale, protecția mediului. În prezenta lucrare
vor fi abordate în special proiectele de mediu.
De obicei, spre deosebire de proiectele mici prin anvergura lor (resurse utilizate, timp, buget),
proiectele mari, complexe sunt ușor de identificat. De exemplu, construirea unui baraj pe un râu
sau construirea unei stații de pompare a apei sunt două proiecte mult diferite comparativ cu
instalarea unor filtre de apă la o stație de pompare. Important este ca din punct de vedere al PM
să nu existe nici o diferență în ceea ce privește implicarea în abordarea celor două tipuri de
proiecte (cele mai multe din proiectele de mediu se încadrează în categoria celor complexe).
Sarcinile principale ale managementului proiectelor includ stabilirea obiectivelor, împărțirea
lucrărilor pe subproiecte și activități bine definite, urmărirea secvențială a acestora prin
intermediul unor scheme/ diagrame, stabilirea unui grafic de timp, a unui buget, coordonarea
echipei, raportarea și comunicarea permanentă.
Elementul comun majorității proiectelor este că ele doresc să atingă un anumit obiectiv, cu
totul nou, ceea ce în mod normal este indicat prin numele proiectului (de exemplu, în domeniul
protecției mediuluiȘ “Groapa ecologică Ovidiu-Constanța”, “Stația de tratare a apei Glina”).
Acest obiectiv deosebește un proiect de o activitate/muncă de rutină cu caracter repetitiv (de
exemplu: săparea unei gropi, aprovizionarea cu materiale, angajarea de personal, întocmirea
devizelor etc.), care este doar o parte a proiectului. Majoritatea activităților se pot executa de mai
multe ori, în timp ce proiectele se desfășoară numai o singură dată (dacă sunt bine executate).
În cazul proiectelor ce se derulează în interiorul unei organizații, acestea au o viață proprie și se
desfășoară în paralel cu activitățile de rutină, normale.
Astfel, un proiect constă într-o înșiruire de activități cu un început și sfârșit stabilite,
activități ce sunt limitate de timp, resurse și buget, în scopul obținerii unui obiectiv definit.
Aceasta înseamnă că un proiect are un rezultat specific, dorit; un termen de predare sau o
dată limită la care proiectul trebuie să fie gata; un buget care limitează numărul de oameni,
materiale și bani care pot fi folosiți pentru terminarea proiectului.
Se numește program un proiect recurent (care se repetă mereu). Ca exemple ar putea fi:
publicarea unui raport anual, măsurarea valorilor poluanților/ parametrilor
hidrologici/meteorologici într-o anumită zonă etc. Proiectele cu caracter repetitiv se
desfășoară în mod predictibil, dar fiecare ciclu implică un nou plan și un rezultat unic.
Planul, resursele și rezultatele sunt ceea ce fac ca programele să difere de alte activități
repetitive (cum ar fi de exemplu săparea unui șanț). Natura unui proiect, spre deosebire de o
activitate, este caracterizată de următoarele elemente (vor fi abordate, pe rând, în cele ce
urmează):
− caracteristicile unui proiect:
− fazele/procesele principale ale unui proiect (ciclul de viață al unui proiect) ;
− rolul PM;
− beneficiul abordării planificate/organizate a proiectului.
3.1.1 CARACTERISTICILE UNUI PROIECT
Pentru înțelegerea sa este util ca proiectul să fie conceput ca un instrument de schimbare,
întrucât după finalizarea cu succes proiectul va avea un impact asupra oamenilor, prin
schimbarea modului de viață al acestora sau prin schimbarea mediului. Se pot distinge câteva
caracteristici importante ce deosebesc proiectele de activitățile de rutină:
− Proiectul este un instrument al schimbării, fiind în acelażi timp unic.
− Un proiect are un început și un sfârșit clar definite. Pentru a ajunge de la începutul
la sfârșitul proiectului, trebuie îndepliniți o serie de pași sau faze.
− Proiectele folosesc resurse alocate special derulării lor (resurse umane, materiale,
de timp și bani). Resursele umane au la bază o serie de calități,
specializări/calificări și abilități personale.
− Rezultatele finale implică obiective identificabile, de calitate și perfor-manțe
specificate în proiect.
− Proiectul are un scop precis. Scopul depinde de dimensiunea proiec-tului; el
determină câte resurse, cât timp și cât de mare este produsul final al proiectului.
− Pentru atingerea obiectivelor propuse proiectele urmează o abordare planificată,
organizată.
− Pentru desfășurarea unui proiect este nevoie de un conducător - Managerul de
Proiect (conduce o echipă de oameni - echipa manage-rului de proiect).
Șansele de a realiza cu succes proiecte se pot îmbunătăți prin înțelegerea acestor
caracteristici și aplicarea unor tehnici specifice de management.
Succesul tuturor proiectelor este rezultatul unui echilibru între trei elemente: timp, resurse
și rezultate. Din punct de vedere al clientului/beneficiarului, la sfârșitul proiectului apare un
al patrulea factor: satisfacția clientului din punct de vedere al calității. Toate aceste elemente
se pot schematiza sub forma unui triedru, în care dacă se modifică unul dintre ele, pentru a
păstra echilibrul, trebuie făcute modificări și la celelalte elemente.
Nu există două proiecte cu aceleași obiective generale, chiar dacă sunt pro-iecte cu
caracter repetitiv (programe), identice din punct de vedere al punerii în practică (al
implementării), adică al folosirii resurselor, timpului și fondurilor.
Bibliografie
Baker Sunny, Baker Kim, The Complete Idiot’s Guide to Project Management, Alpha
books, 1998.
Bartram Peter, The Perfect Project Manager, Random House Business Books, 1999.
Baum C. Warren, The Project Cicle, Library of Congress Cataloging in Publication Data,
1994.
Boldur-Lățescu Gheorghe, Săcuiu Ion, Țigănescu Eugen, Cercetare operațională cu
aplicații în economie, Edidura Didactică și Pedagogică, 1979.
Brown Mark, Project Management, - Hodder & Stoughton General, 1998.
Curteanu Doru, Grila de selecție strategică a proiectelor, Tribuna Economică, Nr. 21, 22, 23,
25, 1997.
Derek Miles, International Project Marketing, International Construction Management Series
No. 6, Geneva, International Labour Office, 1995.
Efraim Turban, Meredith Jack R., Homewood Irwin, Fundamentals of Management
Science, Boston, Ma, 1995.
Howie Ian, Project Management and Ecomarketing Strategy, handout materials for ECOLEX
courses, Bucharest, 2000.
Hernes Tor, Interactive contractor training, module 2, Project Planning Construction
Management Programme, Geneva, International Labour Office, 1987.
Kerzner Harold, Project Management, A System Approach to Planning, Scheduling and
Controlling, Van Nostrand Reinhold, 1998.
Posner Keith, The Project Management Pocket Book, Management Pocketbooks, 1998.
Radu Victor, Curteanu Doru, Managementul proiectelor de construcții, Editura Economică,
2000.
Toffler Alvin, Al treilea val, Editura Politică, 1983.
Young Trevor, The Handbook of Project Management, Kogan Page, 1998.
Young Trevor, How to Be a Better Project Manager, Kogan Page, 1996.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul proiectelor de mediu in adiministratia publica municipala.pdf