Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Anatomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 92 în total
Cuvinte : 24504
Mărime: 381.97KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: prof.dr. Ovidiu Toma
lucrarea a fost prezentata in cadru facultatii de Biologie specializarea Biochimie, in cadrul Universitatii Al.I. Cuza.

Cuprins

INTRODUCERE.4

SCURT ISTORIC.5

Capitolul I. GENERALITĂŢI ASUPRA ANATOMIEI, FIZIOLOGIEI ŞI FIZIOPATOLOGIEI FICATULUI.7

I.1. Anatomia şi morfologia ficatului.Introducere.7

I.1.1. Anatomia morfologică.7

I.1.2. Anatomia funcţională.9

I.1.3. Vascularizaţia ficatului.11

I.1.4. Inervaţia ficatului.12

I.1.5. Căile biliare.12

I.2. Fiziologia ficatului.14

I.2.1. Funcţia antitoxică.15

I.2.2. Funcţia hematopoetică.16

I.2.3. Funcţia de homeostazie circulator.16

I.2.4. Funcţia de deposit.16

I.2.5. Funcţii legate de metabolismul intermediar.19

I.2.6. Funcţia de regenerare.20

I.2.7. Funcţia termogenetică.20

I.2.8. Funcţia de biligeneză.20

I.2.9. Funcţia de detoxificare.21

I.2.10. Funcţia de cuagulare.22

I.3. Evaluarea funcţiei hepatice.22

I.3.1. Bilirubina.23

I.3.1.1. Bilirubina indirectă.25

I.3.1.2. Bilirubina directă.26

I.3.2. Determinarea enzimelor serice.27

I.3.2.1. Transaminazele.27

I.3.2.2. Fosfatazele – alkaline.30

I.3.3. Proteinele serice.30

I.3.3.1. Albumina şi globulinele.32

I.4. Tulburări ale metabolismului hepatic.35

I.4.1. Metabolismul glucidic.36

I.4.2. Metabolismul aminoacizilor şi amoniacului.37

I.4.3. Mecanisme de detoxifiere.40

I.4.4. Metabolismul hormonal.42

I.4.5. Metabolismul lipidic.43

I.5. Fiziopatologia ficatului.45

I.5.1. Ciroza Hepatică .45

I.5.1.1. Cauzele cirozei hepatice.46

I.5.1.2. Complicaţiile cirozei.47

I.5.1.3. Clasificare şi forme clinice.49

I.5.1.4. Ciroză posthepatică.51

I.5.1.5. Ciroza alcoolică.52

I.5.1.6. Ciroza biliară primitivă.53

I.5.1.7. Ciroza biliară secundară.54

I.5.1.8. Cirozele congestive.55

I.5.1.9. Ciroza cardiacă.55

I.5.1.10. Ciroza inactivă.55

I.5.1.11. Ciroza activă.56

I.5.1.12. Ciroza postvirală.56

I.5.1.13. Ciroza compensată.60

I.5.1.14. Ciroza decompensată.60

I.5.1.15. Ciroza toxică.61

I.5.2. Tratamentul igienico-dietetic.63

Capitolul II. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE.66

II.1. Material de cercetare.67

II.2. Metode de cercetare.68

II.2.1. Determinarea activităţii aspartat-aminotransferazei (TGO).68

II.2.2. Determinarea activităţii alanin-aminotransferazei (TGP).71

II.2.3. Determinarea bilirubinei prin diazoreacţia Van Den Breş.75

II.2.4. Determinarea proteinelor totale.78

Capitolul III. REZULTATE ŞI DISCUŢII.81

CONCLUZII.88

BIBLIOGRAFIE.90

Extras din document

INTRODUCERE

Biochimia clinică poate şi trebuie să contribuie nu numai la stabilirea diagnosticului ci şi la evaluarea eficacitaţii, dar şi la elucidarea mecanismelor patologice. În stadiul actual de dezvoltare a ştiinţei, clinica nu se poate limita la aspecte de conjunctură bazate pe analogii si statistici, ci trebuie să meargă spre o medicină a certitudinii în care manifestările clinice îşi găsesc o explicaţie verificabilă experimental şi care tot odată este în măsură să stabilească natura defectului molecular care stă la baza îmbolnăvirii.

Un interes deosebit îl reprezintă cunoaşterea modificărilor diferiţilor indicatori biochimici în cazurile de ciroză hepatică.

Ciroza este o boală care poate fi ameninţatoare de viată şi care apare atunci când în ţesutul hepatic se dezvoltă fibroza. Ţesutul fibrotic înlocuieşte ţesutul hepatic sănătos şi îl împiedică să funcţioneze normal. Ciroza apare după mulţi ani de inflamare a ţesutului hepatic şi în masură ce se dezvoltă ciroza, ţesutul fibrotic înconjoară celulele hepatice normale determinând aspectul nodular.

Ţesutul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare ceea ce determină refluxul bilei în ficat şi în circulaţia sangvină. Ţesutul poate bloca de asemenea circulaţia sangvină dinspre intestine spre ficat determinând creşterea presiunii în sistemul venos portal. Această complicaţie denumită hipertensiunea portală duce la acumularea lichidului ascetic în cavitatea abdominală, sângerarea vaselor lărgite din tractul digestiv şi alte complicaţii serioase.

Este semnificativ faptul că laboratoarele clinice nu s-au limitat doar la prelucrarea şi aplicarea în practică a metodelor şi datelor furnizate de către cercetările cu caracter fundamental, ci au contribuit în mod eficient la dezvoltarea cunoştiinţelor teoretice din domeniul patologiei.

În acest context, am cercetat modificările metabolismului diferiţilor parametri la cazurile de ciroză hepatică studiate, urmărind schimbările valorilor la transaminaze, bilirubina şi proteine totale şi a încercat stabilirea unei corelaţii între stadiul evolutiv al bolii şi potenţialii factori favorizaţi.

SCURT ISTORIC

Denumirea de ciroză derivă din cuvântul grecesc „kippos” care înseamnă galben-portocaliu. Numele bolii a fost conferit de culoarea maro deschis a ficatului şi nu de consistenţa sa crescută.

Laennec afirmă în tratatul său că a fost impresionat de culoarea ficatului. Ulterior, Liebermeister şi Edward consideră că denumirea de ciroză sugerează mai degrabă considerenţa crescută şi suprafaţa neregulată decât culoarea galben-portocaliu.

Termenul de ciroză s-a identificat cu scleroza ficatului, uitîndu-se aproape semnificaţia sa de culoare. Paternitatea cirozei este atribuită lui Laennec şi îi rămâne meritul de a fi făcut o descriere magistrală a bolii, grecii şi romanii cu multe secole înaintea acestuia au descries boala ca o atrofie şi înduraţie a ficatului.

Descrierea lui Laennec pare cea mai completă, deşi după descrierea lui Kiernan, forma hexagonală a lobului hepatic a arătat că aspectul microscopic grandular al cirozei hepatice se datorează alterărilor globulare. O descriere histologică mai exactă a cirozei a fost publicată de Carswell, în 1838, care evidenţiază compresiunile şi distorsiunile vasculare.

Erasistratus din Alexandria, în 304 î.e.n. face legătura dintre ascită şi existenţa ficatului indurate. Aretaus în secolul II î.e.n. este primul care a arătat că inflamaţia ficatului poate să evolueze spre induraţia acestuia.

Vesalius, în 1543 a fost probabil primul care a făcut legătura dintre etilism şi afectarea ficatului. În 1685 John Browne descrie elementele de decompensare a cirozei. Morgagni, în 1761, este primul care atrage atenţia asupra perturbărilor circulatorii. În 1793, Matthew Baille dscrie modificările hepatice la marii etilici: ficat micşorat de culoare galben-maro cu noduli, el menţionează că din cauza reducerii dimensiunilor ficatului, patul vascular al acestuia va fi micşorat.

Johnoson insistă asupra constricţiei structurii vasculare a ficatului cirotic. La scurt timp după descrierea lui Laennec, a început controversa asupra originii ţesutului conjunctiv. Laennec eticheta septurile din cadrul cirozei drept o structură nouă dezvoltată pe seama ţesutului conjunctiv de neoformaţie.

Andral şi Boulland considerau că ficatul este alcătuit dintr-o substanţă roşie şi una galbenă, septurile provenind din substanţa galbenă.

A doua controversă în patologia cirozei se referă la sediul leziunii primare. După Ackermann, Kretz şi Fiessinger, leziunea primară este localizată la nivelul hepatocitelor constând în necroza acestora. Necroza hepatocitelor induce dezvoltarea ţesutului conjunctiv.

Preview document

Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 1
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 2
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 3
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 4
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 5
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 6
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 7
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 8
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 9
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 10
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 11
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 12
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 13
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 14
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 15
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 16
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 17
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 18
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 19
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 20
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 21
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 22
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 23
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 24
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 25
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 26
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 27
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 28
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 29
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 30
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 31
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 32
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 33
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 34
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 35
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 36
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 37
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 38
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 39
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 40
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 41
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 42
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 43
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 44
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 45
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 46
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 47
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 48
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 49
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 50
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 51
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 52
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 53
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 54
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 55
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 56
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 57
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 58
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 59
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 60
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 61
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 62
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 63
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 64
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 65
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 66
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 67
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 68
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 69
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 70
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 71
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 72
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 73
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 74
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 75
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 76
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 77
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 78
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 79
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 80
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 81
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 82
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 83
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 84
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 85
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 86
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 87
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 88
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 89
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 90
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 91
Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice - Pagina 92

Conținut arhivă zip

  • Parametri Biochimici la Pacientii cu Ciroze Hepatice.doc

Alții au mai descărcat și

Particularitati de Ingrijire a Bolnavului cu Ciroza Hepatica Atrofica Laennec

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI I.1. ANATOMIA FICATULUI Ficatul este cea mai mare glanda a aparatului digestiv, organ...

Genetica - Studiul Ereditatii la Om

Studiul eredităţii la om Legităţile de bază ale moştenirii caracterelor sunt valabile pentru toate organismele vii, inclusiv omul. Studiul...

Glanda Tiroida

Generalitati Glandele sunt formatiuni antaomice care au ca functie elaborarea unor produse speciale, care se varsa, fie in mediul intren, fie in...

Genomul Uman

Genotipul uman este alcatuit din 80.000-100.000 de gene ce insumeaza in jur de 3 miliarde de nucleotide.Aceasta complexitate este ilustrata si de...

Dreptul constituțional

1.Notiunea Dreptului constitutional. Subiectii DC Dreptul constitutional este ramura de drept care este formată din normele juridice care...

Anatomia și Fiziologia Omului

Celula I.1. Celula Definitie Celula este unitatea principala structurala, functionala si genetica a organismelor vii. La baza alcatuirii...

Fiziologia Sângelui

CURS FIZIOLOGIE 1 FIZIOLOGIA SÂNGELUI 1. VOLEMIA. 2. FUNCŢIILE SÂNGELUI. 3. PROPRIETĂŢILE SÂNGELUI. 4. HEMATIILE: particularităţi...

Anatomie LP

Topografie radiculo-vertebrala - are forma unui cilindru turtit antero-posterior - incepe deasupra lui C1 si se termina intre L1-L2 - 43-45 cm...

Ai nevoie de altceva?