Particularități de Îngrijire a Bolnavului cu Ciroză Hepatică Atrofică Laennec [DOC]

Proiect - Particularități de îngrijire a bolnavului cu ciroză hepatică atrofică laennec

Domeniu: Anatomie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 42 în total

Cuvinte : 8583

Mărime: 50.63KB (arhivat)

Cost: 9 puncte

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I Notiuni de antomie si fiziologie a ficatului

I.1 Anatomia ficatului

I.2. Histologia ficatului

II. Fiziologia ficatului

II.1. Functia biliara

II.2. Functia antitoxica

II.3. Functia de depozit

II.4. Functia de sinteza

II.5. Functia de coagulare

II.6. Functiile metabolice ale ficatului

III. Ciroza hepatica Laennec

III.1. Definitie

III.2. Etiopatogenie

III.2.1. Factori toxici – alcoolul

III.2.2. Factori infectiosi

III.2.3. Factori dietetici, nutritionali si carentiali

III.2.4. Factori ai terenului (endogeni)

III.2.5. Glandele endocrine

III.2.6. Factori imunologici

III.2.7. Factorii staza biliara si sanguina

IV. Clasificarea cirozelor

V. Histogeneza si anatomia patologica generala a cirozelor

VI. Fiziopatologia cirozelor

VI.1. Tulburari circulatorii intra si extra hepatice

VI.2. Staza si hipertensiunea portala, ascita

VII. Forme clinice – simptomatologie – debut

VII.1 Perioada preascitica

VII.2. Perioada ascitica :

- modificari endocrine ;

- modificari hematologice ;

- tulburari de coagulare ;

- tulburari nervoase ;

- tulburari cardio-vasculare ;

- perturbari renale ;

- splenomegalie ;

- modificari digestive.

VIII. Examenul obiectiv al ficatului

VIII.1. Metode fizice de explorare a ficatului

VIII.1.1. Inspectia generala

VIII.1.2. Palparea

VIII.1.3. Percutia

VIII.2. Metode biologice de explorare a ficatului

VIII.2.1. Explorari morfologice – punctia biopsica hepatica

VIII.2.2. Explorari functionale – laparoscopia

VIII.2.3. Examene de laborator

VIII.2.4. Explorari vasculare – spleno-portografia

I X. Diagnosticul cirozelor

IX.1. Diagnosticul pozitiv

IX.2. Diagnosticul diferential

X. Evolutie si complicatii

X.1 Evolutia cirozelor

x.2. Complicatiile cirozelor

X.2.1. Hemoragiile digestive

X.2.2. Trombozele si tromboflebitele portale

X.2.3. Encefalopatia hepato-portala

X.2.4. Coma hepatica

X.2.5. Infectii intercurente

XI. Tratamentul cirozelor

XI.1. Tratament medical. Dieta

XI.2. Tratament chirurgical

XI.3. Tratamentul complicatiilor

XI.3.1. Tratamentul cirozei hepatice compensate

XI.3.2. Tratamentul cirozei hepatice decompensate

XI.4. Profilaxia cirozelor

XII. Prognosticul

XIII. Rolul asistentei medicale in ingrijirea unui bolnav cu ciroza hepatica

XIII. Plan general de ingrijire pentru pacientul cu ciroza hepatica

XIV. Dosare de ingrijire – ingrijirea bolnavilor cu ciroza hepatica

XV.1. Cazul I.

XV.2. Cazul II.

XV.3. Cazul III.

XVI. Fise tehnice de lucru pe cazuri concrete

XVI.1. Efectuarea punctiei abdominale

XVI.2. Administrarea i.v a solutiei de Glucoza 5%

XVI.3. Administrarea i.m a Penicilinei G 4.000.000ui

Bibliografie

Extras din document

I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

A FICATULUI

I.1. ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glanda a aparatului digestiv, organ intraperitoneal plin, de consistenta ferma. Ficatul cantareste la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat in loja subdiafragmatica (hepatica) in hipocondrul drept. Este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa 6 ori mai mare decat cel stang.

Ficatul are doua fete : una superioara convexa si alta inferioara plana, viscerala.

Fata superioara e limitata prin doua margini : una posterioara mai groasa si alta anterioara, mai ascutita.

Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si un sant transversal de aspectul literei « H ». aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang, lobul patrat ventral si lobul Spiegel dorsal.

Hearey a descris noua segmente cu vascularizatie si topografie biliara independenta, segmentele fiind despartite printr-un tesut conjunctiv densificat.

In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund nervii si vasele ficatului si ies canalele hepatice, biliare si limfatice ale organului, alcatuind pedunculul hepatic.

Ficatul are doua invelisuri :

- un invelis seros pendinte de seroasa peritoneala, care inveleste tot ficatul, este aderent direct la diafragm ;

- al doilea invelis e capsula Glisson care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului, de-a lungul vaselor si cailor biliare.

Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce sangele arterial si de vena porta care aduce sangele venos functional. Sangele pleaca de la ficat prin venele suprahepatice care colecteaza tot sangele din acest organ si se varsa in vena cava inferioara.

Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori, pancreatic colienali cu limfa colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului provin din plexul hepatic alcatuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.

I.2. HISTOLOGIA FICATULUI

Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic.

Din capsula pornesc, de la hil spre interiorul ficatului, septuri fibroase care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice si nervoase.

Elementele conjunctive provenite din capsula impreuna cu trama reticulara, care reprezinta suportul celulelor hepatice, constituie ceea ce se numeste structura mezodermica a ficatului.

In afara de aceasta mai exista si structura endoteliala alcatuita din celule hepatice.

Lobului i se atribuie o forma hexagonala avand in centru vena centrolobulara la care ajung venulele din reteaua perilobulara. In ochiurile acestei retele se gasesc cordoanele hepatocelulare alcatuite din doua randuri de celule cu dispozitie radiara (Remock). La unirea mai multor lobuli se formeaza spatiile Kiernan, in care sunt asezate vasele sanguine si limfatice, canalele biliare si nervii.

Cercetarile recente arata ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic alcatuit dintr-o masa informa de hepatocite, dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala).

O grupare de 2-3 acini tributari unei venule axiale alcatuieste un acin complex, iar 3 acini complecsi si cativa acini simpli realizeaza un conglomerat de acini.

Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte axiale formeaza zona intai de hepatocite ; hepatocitele situate la periferia acinului formeaza zona a treia (celule adaptate functiei de depozit) ; intre ele se situeaza zona a doua cu hepatocite care fac schimburi de glicogen intre zone . Conform schemei lui Eppingere se vorbea de cordoane hepatocelulare dispuse in doua randuri , intre ele fiind canaliculul biliar care la periferie se indreapta spre sinus. Intre hepatocite si sinus se situeaza spatiile Diesse ; in acest fel hepatocitului i se atribuie doi poli : unul vascular si altul biliar.

Potrivit conceptiei acinoase exista lamele unicelulare , care se intretaie intre ele , la incrucisari fiind vasele.

In acest fel hepatocitul este scaldat pe 2-3 fete de sinusoide, iar pe celelalte fete vine in contact cu 2-3 canalicule biliare.

Hepatocitul emite vilozitati mai mici si mai rare catre canaliculul biliar.

II. FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrata prin faptul ca dupa o hepatectomie partiala regenerarea incepe dupa 24 de ore, atinge maximul in 4-5 zile si se termina in 14 zile.

Functiile ficatului sunt multiple, fiind indeplinite la nivelul hepatocitului.

II.1. FUNCTIA BILIARA

Functia biliara comporta secretia si excretia bilei, cu rol important in digestia si absorbtiagrasimilor, in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E, K), in absorbtia fierului si calciului alimentar.

Bila se varsa in intestin in cantitate de 600-1000ml in 24 ore. Ea contine 97% apa si urmatorii componenti principali :

- saruri biliare ;

- pigmenti biliari ;

- colesterol ;

- lecitina ;

- saruri anorganice.