Analiza concurenței și strategii competitive Kotler

Pentru a fi cei mai buni de pe piata, avem ca nevoie primara cunoasterea concurentilor, a posibilitatilor lor de dezvoltare, a produselor lor, a strategiilor si de ce nu chiar si a resurselor.

Mediul concurential este specific economiei de piață, unde concurența este liberă, fiecare agent economic manifestându-și libera inițiativă și acționând pentru realizarea propriilor interese.

Fără îndoială că în economia de piață concurența are o influență benefică asupra eficienței și echilibrului pieței. Ea stimulează creativitatea agenților economici, aceștia fiind preocupați de satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum și de maximizarea profitului.

De asemenea, favorizează raționalizarea costurilor, determină alocarea rațională a resurselor utilizate în activitatea economică, precum și la repartizarea judicioasă a profiturilor realizate.

Concurența stimulează progresul tehnico-economic, oferind întreprinderilor o motivație de a dezvolta produse performante și de a produce cu un cost mai scăzut. Pentru a putea satisface mai bine consumatorii, dar mai ales pentru a-i fideliza, agenții economici ce își desfășoară activitatea în cadrul unui mediu concurențial vor fi permanent preocupați pentru creșterea, diversificarea și îmbunătățirea calității ofertei de mărfuri.

Concurența, în concepția economiei de piață, este încurajată și ocrotită de lege. Chiar din articolul 1 din Legea concurenței reiese că scopul legii îl constituie protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial normal.

Trebuie subliniat faptul că se pune un foarte mare accent pe crearea și menținerea unui mediu concurențial normal, tocmai pentru că aceasta asigură atât satisfacerea cerințelor consumatorilor - funcție obiectiv a marketingului - cât și o repartizare eficientă a resurselor în economie.

Interesele consumatorilor nu pot fi satisfăcute decât în cadrul unei piețe concurențiale, unde acționează efectiv legea cererii și a ofertei.

Consumatorii vor putea astfel să aleagă produsele cele mai competitive, la prețuri accesibile și de o calitate superioară.

De asemenea, existența unui mediu concurențial normal dă posibilitatea agenților

economici să-și manifeste libera inițiativă, să-și dezvolte producția, să contribuie la progresul tehnic.

Numai în cadrul unui mediu concurențial normal este garantată existența competiției între agenții economici. Experiența economică a țărilor dezvoltate a arătat că asigurarea unui mediu concurențial normal se poate face prin liberalizarea prețurilor, a comerțului și a investițiilor străine directe.

Dacă accesul la sursele de finanțare este blocat, atunci dezvoltarea mediului concurențial va fi stopată semnificativ, ceea ce se constituie într-un factor negativ de evoluție chiar a competitivității din cadrul unui domeniu de activitate. Intervenția statului nu este nici ea agreată întotdeauna deoarece poate contribui la distrugerea mediului concurențial normal.

De exemplu, acordarea unor beneficii directe sau indirecte (împrumuturi nerambursabile, scutiri de taxe și impozite etc.) unor monopoluri, nu face decât să dezavantajeze activitatea altor concurenți existenți pe piața respectivă și ca urmare mediul concurențial va fi afectat, semnalându-se și efecte negative asupra bunăstării consumatorilor.

Aceasta rivalitate este cu atat mai puternica, cu cat cresterea pietei este mai lenta, cu cat numarul de concurenti este mai mare si cu cat diferentele intre firme ( in ceea ce priveste marimea, accesul la resurse, nivelul costurilor, caracteristicile produsului etc. ) sunt mai mici.

Concurenta dintre firmele care fabrica sau care doresc sa cumpere un anumit produs reprezinta una din premisele principale a le aparitiei marketingului ca stiinta.

Inasprirea acesteia a condus chiar la desprinderea din marketingul general a unor ramuri, subdiviziuni, care s-au specializat in analiza concurentei, cum ar fi marketingul combatant sau marketingul de razboi, care isi propun sa puna ladispozitia firmelor metodele si tehnicile de identificare a concurentilor, a strategiilor pe care ei le elaboreaza, a obiectivelor pe care ei le urmaresc, a punctelor tari si slabe, a reactiilor lor etc.

Nici una din firmele care isi disputa un anumit produs sau o anumita piata (sau doar niste segmente ale acesteia) nu este periculoasa pentru celelalte doar prin obiectivele pe care si le propune (care, mai greu sau mai usor, pot fi , pana la urma, identificate si evaluate).

Pentru ca aceste obiective sa constituie elemente de luat in seama, ele trebuie sa fie sprijinite de anumite mijloace de realizare, in lipsa carora isi pierd importanta. Punctele de forta si slabiciunile firmelor concurente depind deci doar partial de obiectivele pe care si le propun , hotaratoare dovedindu-se capacitatea sau incapacitatea lor de a realiza, cu mijloace de care dispun , aceste obiective.

Lucrarea de față își propune să trateze problema mediului concurențial al agenților economici, analiza concurenței și comportamentul anticoncurențial

CAPITOLUL I

CONCURENȚA, VĂZUTĂ CA UN CATALIZATOR AL ECONOMIEI MONDIALE

Necesitatea de a realiza o definire a conceptelor cu care se operează în lucrarea de față este foarte importanta pentru a clarifica și a analiza corect toate aspectele din studiul propus.

Tot mai multe companii și întreprinderi iși extind activitățile pe piețele externe,adeseori in toata lumea, iar comerțul internațional crește, astfel incât apar tot mai multe întrebări cu privire la alegerea și implementarea tehnicilor, strategiilor de marketing. Iar pentru aceasta este nevoie de o clarificare a conceptelor cu care se operează.

În acest capitol vor fi analizate conceptele de concurență globală, zonală și locală, precum și interdependența dintre ele. De asemenea vor fi analizate și unele aspecte ce se referă la:

- Factorii care stimulează internaționalizarea și globalizarea tranzacțiilor;

- Care sunt diferentierile marketingului internațional, global și local, tehnicile folosite pe piața locală, zonală și globală;

- Care este deosebirea dintre o strategie globală și una locală;

- Care sunt factorii care stimulează comerțul internațional și global etc.

1.1. Globalizarea în cadrul pieței mondiale

Globalizarea a devenit în ultimii ani un șlagăr, o poveste care se repetă în continuu și care suscită pe multă lume.

Ca efect al globalizării piețelor și întreprinderilor, a apărut globalizarea concurenței. De aceea, consecințele succesului sau insuccesului competitiv pe o piață națională nu vor fi mult timp limitate la acea țară, ci vor avea un impact important asupra competitivității de ansamblu a firmei, fiind resimțite pretutindeni în lume.

Globalizarea constituie, fără îndoială, marea sfidare a zilelor noastre. Cine nu participă la procesul globalizării este pierdut. Dar, cum se poate supraviețui într-o economie supusă globalizării ? Pare destul de simplu: cine este mai puternic, cine este mai rapid...

Globalizarea economiei nu este un proces nou, primele sale simptome apărând cu mult timp în urmă. Desigur că, în fazele sale incipiente, procesul nu a cunoscut amploarea din zilele noastre. În evoluția sa, globalizarea a parcurs etape istorice distincte, devenind la sfârșitul secolului XX un concept cheie.

Ultimă fază a mondializării (Tabelul nr. 46), globalizarea economiei reprezintă întrepătrunderea tot mai accentuată a economiilor naționale, reflectată în creșterea în cadrul fiecărei țări a rolului schimburilor comerciale, a investițiilor și capitalurilor străine în formarea Produsului Intern Brut (PIB). Aceasta înseamnă că o defecțiune cât de mică într-o țară, respectiv slăbirea unei verigi a lanțului interdependențelor economice, poate conduce la blocarea întregului angrenaj, pentru că aceiași actori sunt prezenți pe toate piețele lumii.