Îmbunătățirea calității pentru produsul mașina de spălat vase Grundig GSV41820

CAPITOLUL I. ELEMENTE GENERALE

În cadrul acestui capitol urmărim identificarea și definirea conceptelor utilizate. Indentificarea caracteristicilor, dar și a funcțiilor stau la baza bunei funcționări a unui produs indiferent de domeniul în care este utilizat.

1.1. Definirea conceptelor utilizate

1.1.1. Caracteristicile unui produs

A. Caracteristici tipologice sunt comune unor clase de produse, descriind funcțiile principale ale produselor. Dacă aceste caracteristici tipologice nu sunt identice, produsele nu se pot compară.

B. Caracteristicile calitative reprezintă diferențele dintre produsele ce aparțin unei clase, care descriu particularitățile produselor. Ele rezultă din perioada de proiectare și realizare a produselor, dar se manifestă în perioada de utilizare a acestora. Sunt de trei feluri:

a. Caracteristicile de proces trebuie luate deseori în considere, deoarece s-a observat că unele comportări ale produsului în timpul utilizării nu sunt explicate doar prin cele de bază sau prin cele de utilizare, ci prin tehnologia utilizată pentru realizarea lor.

b.Caracteristicile de bază sunt caracteristici care au rol direct în funcționalitatea produsului și care se pot estima în momentul cumpărării. Ele sunt de mai multe tipuri:

Caracteristicile funcționale includ parametri tehnici (viteză, randament, precizie, productivitate, rezistență), proprietăți fizico-chimice, dimensiuni geometrice, greutate etc. Caracteristicile economice descriu efortul ce se face pentru utilizarea produsului și includ cheltuielile necesare exploatării, întreținerii, montajului etc.

Caracteristicile estetice, se referă la formă, contur, proporții, culoare, grad de finisare, mod de ambalare.

Caracteristicile sociale descriu efectul produsului asupra oamenilor, inclusiv prin intermediul ambient:gradul de poluare, ergonomie, confort, nivel de iluminare, nivel de radiații.

c. Caracteristicile de utilizare sunt acelea care descriu comportarea produsului în timp: disponibilitatea, fiabilitatea, mentenabilitatea, durabilitatea, accesibilitatea, siguranța în muncă.

Pentru disponibilitatea, fiabilitate, mentenaibilitate, Comisia Electrotehnica Internaționala recomanda folosirea termneului de „abilitați”, iar standardul ISO le numește „dependabilitate”. (IONESCU, 2013)

Fiabilitatea reprezintă aptitudinea produsului de a funcționa (în condiții specificate) un timp dat, fără a se defecta.

Mentenabilitatea este proprietatea produselor de a-și restabili buna funcționare într-o anumită perioadă de timp.

Disponibilitatea este aptitudinea produsului de a îndeplini funcția specific sub aspectele combinate de fiabilitate și mentenabilitate, pentru un interval de timp specificat. (IONESCU, 2015)

1.1.2. Funcțiile produsului

Funcția este o însușire (calitate) esențială a produsului, care-i determină acestuia un efect util în raport cu utilizatorul și mediul. Suma tuturor funcțiilor produsului, care satisfac cerințele utilizatorilor constituie valoarea de întrebuințare totală a produsului.

Clasificarea funcțiilor:

Există mai multe criterii de clasificare a funcțiilor produselor, cel mai important și mai rațional fiind modul cum acestea sunt percepute de cumpărători.

A. După natura lor și posibilitățile de măsurare, precum și după modul cum sunt percepute de utilizatori, funcțiile se împart în două grupe mari:

- funcții obiective - caracterizate prin dimensiuni tehnice obiectiv măsurabile cu ajutorul uneia sau mai multor unități de măsură ;

- funcții subiective - caracterizate prin efectele psihosenzoriale și sociale (organoleptice, estetice, de modă, de prestigiu etc.) ale produsului în cauză..

B. După importantă lor, funcțiile se clasifică în:

- funcții principale - corespund scopului esențial căruia îi este destinat produsul și contribuie direct la realizarea valorii de întrebuințare a produsului. Sunt funcțiile care motivează conceperea produsului;

- funcții secundare - sunt funcții care servesc la realizarea funcțiilor principale, contribuind indirect la realizarea valorii de întrebuințare a produsului și fiind subordonate funcțiilor principale.

C. După contribuția lor la valoarea de întrebuințare, funcțiile produsului pot fi clasificate în:

- funcții necesare - fiind cele care contribuie la realizarea valorii de întrebuințare a produsului;

- funcții inutile (ne necesare) - cele care nu contribuie la realizarea valorii de întrebuințare a produsului.

D. În raport cu momentul efectuării analizei valorii produsului, funcțiile acestuia pot fi clasificate:

- funcții existente, care pot fi necesare sau inutile la produsul studiat;

- funcții noi, care sunt necesare și derivă din cerințele utilizatorului, acestea putând fi adăugate produsului nou sau celui existent după efectuarea studiului de ingineria valorii.

În concluzie, pentru fiecare din calitățile produsului există întotdeauna o mulțime de soluții fizice care să ducă la realizarea funcției respective. Dar aceste posibilități sunt concretizate prin realizări materiale din corpuri fizice (părți din corpul fizic total al produsului), care presupun costuri pentru că absorb manoperă, materiale și alte resurse. Dintre toate aceste posibilități de realizare a produsului trebuie aleasă aceea care, asigurând calitatea cerută, să conducă la costuri minime. (Anon., fără an)