Cuprins
- Introducere: 3
- 1. Teorii asupra principiului generator al societatiilor 4
- 2. Organizatie,organizare si structura sociala- conceptul de structura sociala 7
- 3. Abordarea antropologica a familiei
- 3.1 Domeniul antropologiei familiei si a sistemelor de rudenie 10
- 3.2. Sociologia si antropologia rolurilor parentale 11
- 4. Studiu de caz : Evolutia structurii sociale in Romania postbelica si consecintele revenirii la economia capitalista 15
Extras din proiect
Introducere
Relatiile sociale se formeaza pe baza interactiunii dintre indivizi, pe baza unor scopuri si interese individuale si sociale. Orice societate sau grup social nu este o simpla suma de indivizi, ci consta dintr-o retea de legaturi intre acestia, din mijloace folosite de acestia în interactiunile si activitatea lor, precum si din rezultatele activitatii lor sociale.
Relatiile interindividuale pot fi întamplatoare, efemere sau spontane, avand – sub raportul vietii sociale – un rol derivat, secundar. In toate colectivitatile, grupurile si unitatile sociale, exista insa relatii fundamentale, care se caracterizeaza prin durata si stabilitate, se diferentiaza dupa normele si regulile stabilite, fiind consfiintite in legi, coduri, reguli, obiceiuri sau traditii.
Aceste relatii fundamentale redau structura fiecarei societati. Modele relatiei sociale fixeaza si prescriu modul de desfasurare a interactiunii, locul pe care il ocupa indivizii (status si rol), modelul de diferentiere a activitatii indivizilor, comportamentul admis, ca si cel nepermis.
Prin urmare, un grup social este alcatuit de indivizi care interactioneazã unii cu altii conform unor modele culturale, norme, valori, credinte si simboluri care determina un anumit comportament. Societatea a creat structuri stabile care sa conserve si sa dezvolte scopurile fundamentale ale grupurilor si indivizilor, denumite institutii.
Fiecare institutie este un tip de organizare a unui domeniu al socialului ca mod de rezolvare a problemelor si scopurilor esentiale ale acestora. Institutiile reprezinta sisteme de baza ale coeziunii cu caracter durabil, unitar, exprimat intr-o organizare sociala. Aparitia tensiunilor intr-o institutie determina modificari in structura ei, pentru ca ea sa raspunda functiilor sale, iar nesolutionarea starilor conflictuale poate conduce la dezmembrarea si diparitia ei.
1.Teorii asupra principiului generator al societatilor
“Formarea societatilor” este subiectul primului capitol al “Politicii” lui Aristotel, in care filozoful expune geneza famileii si statului. Dupa parerea lui, societatea este de origine naturala, ea este efectul unui instinct uman: instinctual social. “Omul este prin natura sa un om politic”. Dar a constat prezenta acestui instinct in om nu inseamna a explica formarea societatilor. Mai trebuie aratat ce legi influenteaza acest instinct social. Din cele mai vechi timpuri sociologii au fost tentati sa isi puna acesta intrebare capital: care este fenomenul generator al societatilor umane?
Factorul generator ales este in functie de diferiti teoreticieni; dar metoda ramane aceeasi. Factorii invocati sunt de natura foarte diversa: fizici, psihologici, economici, fiziologici.
Mergand de la interior spre exterior, gasim mai intai teoriile ce invoca rasa si mediul geografic. Teoria fondata pe factorul rasa este acceptata cu dificultate. Dupa parerea contelui de Gobineau , unicul factor generator al societatii este rasa. In istoria omenirii, esential este factorul reprezentat de puritatea sau amestecul raselor sau, folosind o expresie caracteristica, “chimia raselor”. Amestecarea elementelor etnice ale unui popor cu elemente straine constituie degenerarea acelui popor. Amestecarea sangelui (panmixia) genereaza diversitatea ideilor si credintelor, aparitia teoriilor revolutionare si in final rutina societatii alterate de elementele straine. Intr-un cuvant, ceea ce uneste oamenii si fondeaza societatile, dupa Gobineau, este comunitatea de sange.
Daca in antichitate, in Grecia, la Roma si in India comunitatea sangelui era adesea o fictiune, ce sa mai spunem despre istoria moderna si de unitatile nationale contemporane? Aceste unitati nationale nu sunt deseori decat mozaicuri de diverse rase. Cu cat istoria inainteaza, cu atat rasele se amesteca in grupurile sociale.
Bibliografie
Otovescu, Dumitru, Sociologie generala , Ed. Beladi, Craiova, 2009
Palante, Georges, Tratat de sociologie, Ed. Beladi, Craiova, 2006
Preview document
Conținut arhivă zip
- Structura Sistemului Social si a Relatiilor Parentale.docx