Arhitectura

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Arhitectura.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Arhitectura

Extras din document

Absida

Spațiu de plan semicircular, uneori lobat și mai rar poligonal sau rectangular, ieșit în rezalit față de zidul perimetral al unei biserici. Uneori absida poate fi de formă semicirculară la interior și poligonală la exterior. Absida altarului este plasată în axul bisericii, spre est. În cazul bisericilor de plan triconc, pe lângă absida altarului mai există două abside. Acestea sunt adosate laturilor de nord și de sud ale naosului.

Ancadrament

Cadru de piatră sau de lemn delimitând golul unei uși sau al unei ferestre, în care se fixează sistemul de închidere sau de siguranță al acestora. Partea dinspre exterior este adesea decorată prin cioplire, putând contribui la definirea stilistică a edificiului.

Arhivilta

1artea frontală a unei arcade, alcătuită dintr-o suită de unități constructive (bolțari de arc sau cărămizi) dispuse radial, formând o bandă continuă. La bisericile ortodoxe arhivoltele sunt adesea decorate cu ornamente, sau dacă suprafețele lor sunt suficient de late atunci pe ele pot fi pictate medalioane cu sfinți, înconjurate eventual de ornamente vegetale.

Arriccho

Termen care denumește stratul sau straturile interne ce compun tencuiala pentru frescă. Peste stratul de arriccio se aplică stratul superior de intonaco. Cuvântul provine din limba italiană.

Baldachin

Lucrare de arhitectură sau de tâmplărie fină, bogat ornamentată, susținută de colonete libere sau încastrată pe una dintre laturi în zid, care servește drept acoperământ pentru un tron, un altar, un amvon sau o statuie.

Brau

Element al plasticii arhitectonice, care delimitează registrele de pe fațadele edificiilor. Poate fi realizat în piatră, cărămidă sau alt material. Poate avea formă simplă sau profilată.

Cheie de bolta

Ultimul bolțar, marcând punctul cel mai înalt, "vârful" unui sistem de boltire, cu care aceasta se încheie.

Fresca

Tehnică de pictură murală, în care pigmenții sunt amestecați cu apă și aplicați pe o tencuială proaspătă de var, încă umedă. Tehnica se bazează pe procesul chimic de transformare a hidroxidului de calciu în carbonat de calciu, în prezența bioxidului de carbon din atmosferă. Astfel, la finalul acestui proces, pigmenți care au fost umeziți de apa de var (hidroxidul de calciu) sunt încorporați în carbonatul de calciu, o materie dură cu rezistență mare la acțiunea apei sau a altor factori de degradare.

Giornata

Termenul provine din limba italiană și denumește suprafața de tencuială pentru pictura „a fresco” aplicată într-o zi. Îmbinările între giornate se fac pe verticală. Succesiunea giornatelor pe direcție orizontală formează o pontată. În cadrul restaurării picturilor murale, existența giornatelor este un element de determinare a tehnicii de execuție ca fiind „a fresco”. Îmbinările între giornate pot fi evidențiate în lumină razantă

Graf

Porțiune de zidărie reprezentată de grosimea acesteia, corespunzătoare golului unei ferestre sau uși.

In situ

Sintagmă latină, utilizată astăzi pentru a indica faptul că un obiect sau un obiectiv este conservat pe locul descoperirii sale, fiind păstrată, măcar în parte, configurația spațiului așa cum se afla înainte de intervenție.

Intonaco

Termen care provine din limba italiană și desemnează stratul ultim al tencuielii de frescă, pe a cărui suprafață sclivisită (netezită cu mistria) se execută pictura.

Intrados

Suprafața interioară a unui arc, a unei arcade, a unei semicalote sau a unei bolți.

Medalion

Motiv decorativ folosit în arhitectură, înscris într-un catuș oval sau eliptic.

2. În pictura murală bisericească apare în frize sau succesiuni verticale, delimitând în cadrul unor figuri geometrice circulare, imaginile unor personaje (sfinți), a unor scene sau simboluri.

Mortar

Conglomerat artificial cu compoziție diferită, de nisip de diferite dimensiuni, pietriș mărunțit, uneori cioburi mici de cărămidă, granule de cărbune, legate între ale cu ajutorul unui liant (var, ciment, amestecate cu apă). Mortarul este necesar pentru legarea și stabilizarea pieselor care alcătuiesc materialul de construcție al unui edificiu.

Naos

În bisericile ortodoxe, încăpere centrală destinată cultului, unitară din punct de vedere liturgic cu altarul, dar separată de acesta prin intermediul iconostasului. De plan pătrat sau dreptunghiular, naosul este lărgit prin abside laterale în cazul bisericilor de tip triconc.

Nisa

Spațiu de dimensiuni mici sau relativ reduse în raport cu cel al unei încăperi sau cu suprafața unui zid, rezervat în grosimea unui perete, cu rol funcțional sau decorativ, prin crearea unui ritm special pe fațade. În general nișa este plasată la o anumită înălțime deasupra solului.

Pandantiv

Porțiune de zid în forma unui triunghi sferic, care, împreună cu arcele laterale face parte din sistemul de sprijin al tamburului sau calotei.

Parament

Fiecare dintre cele două fețe finisate ale unui zid, al căror aspect este dat fie direct de materialul constructiv (piatră, cărămidă), fie de un placaj special menit să înnobileze edificiul.

Pisanie

Fiecare dintre cele două fețe finisate ale unui zid, al căror aspect este dat fie direct de materialul constructiv (piatră, cărămidă), fie de un placaj special menit să înnobileze edificiul.

Proscomidiar

Denumire dată unei nișe, sau unei încăperi anexe, situată în partea de nord a altarului bisericilor ortodoxe, în care se oficiază o slujbă specială numită Proscomidie, care are loc înainte de începerea Liturghiei.

Pontata

Termen provine din limba italiană și denumește suprafața de tencuială pentru pictura în tehnica „a fresco”, corespunzătoare unui nivel de schelă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Arhitectura.doc