Unitate de învățământ

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Arhitectură
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 14633
Mărime: 887.84KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

I. INTRODUCERE . 1

II. PERSPECTIVĂ ISTORICĂ .. 2

1. REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ 1700 - 1850 .. 2

2. DUPĂ REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ 1860-1980 . 3

3. DECLINUL ANILOR ’80 ȘI MIȘCĂRILE ANILOR ’90 ȘI ’00 ... 4

III. METODE EDUCAȚIONALE ALTERNATIVE MAJORE 6

1. WALDORF .. 6

2. MONTESSORI 7

3. REGGIO EMILIA ... 8

IV. FACTORII CARE DEFINESC SPAȚIUL DE STUDIU ... 11

1. PLANIMETRIA 12

2. MATERIALELE ȘI MOBILIERUL . 14

3. ILUMINAREA SPAȚIILOR . 16

4. ACUSTICA 17

5. VENTILAREA .. 18

V. INTERVIU CU ELEVI DE LA COLEGIUL NAȚIONAL „MIHAI EMINESCU” SATU MARE ... 20

VI. STUDII DE CAZ 22

1. Benjamin Franklin Elementary School, Kirkland , Washington - SUA 22

2. Ash Creek Intermidiate School, Monmouth, Oregon - SUA . 24

3. Edison High School, Fresno, California - SUA . 25

VII. FORMĂ NOUĂ DE UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN LOCALITATEA SURDUC .. 28

VIII. CONCLUZII 30

IX. BIBLIOGRAFIE . 32

X. SURSE IMAGINI 35

Extras din document

I. INTRODUCERE

Într-o societate în continuă dezvoltare, școala, indiferent de nivelul la care se află, trebuie să se adapteze și să evolueze o dată cu aceasta. Unitatea de bază a structurii de învățământ este clasa, ca spațiu de formare în care se pun bazele cunoașterii.

Principala relație în acest sistem este relația dintre elev și profesor și ea trebuie tratată cu atenție și studiat modul în care poate fi îmbunătățită. Pe lângă acest aspect, o altă relație la fel de importantă este cea dintre elev și spațiu, iar cea de-a doua o afectează direct pe prima. Aceasta își pune amprenta asupra procesului de asimilare a informațiilor și afectează atitudinea viitoare a elevului față de acest proces.

Libertatea de exprimare și lipsa de constrângeri a metodelor de învățare poate să ajute la îmbunătățirea atenției acordate de elev unui curs, dar și a imaginației acestuia, în timp ce îl încurajează să rezolve mai eficient sarcinile care îi sunt atribuite. Pe lângă dezvoltarea cunoștințelor, în cadrul acestor spații, elevul își mai dezvoltă și relațiile interpersonale. În această perioadă , el își definește tipul de relații pe care le va avea în viitor. În ansamblu, unitatea de învățământ are o influență majoră asupra modului în care generațiile formate vor interacționa pe parcursul unei dezvoltări viitoare, a relațiilor interumane și ale acestora cu mediul în care se vor manifesta.1

Studiul spațiilor nu reprezintă doar evaluarea progreselor tehnologice, ci și a progreselor pe partea pedagogică. Modul în care este privit acest proces influențează mai mulți factori ce definesc spațiul, cum ar fi: limitele unei săli de clasă, elementele cu care intra în contact elevul, factorii care influențează atmosfera (lumina, temperatura camerei, calitatea aerului). Toți acești factori , ce definesc un spațiu, sunt interdependenți și contribuie la toate activitățile ce se desfășoară în acesta. Realizarea acestor elemente necesită o documentare prealabilă, pentru a avea o vedere de ansamblu corectă și completă a programului arhitectural, dar și a tuturor variabilelor ce necesită rezolvare. În alegerea unei direcții ,este necesară luarea în considerare a preferințelor elevilor, întrucât aceștia sunt cei ce își vor petrece timpul în aceste spații.

Deși e mai confortabil să se păstreze standardele vechi de spații, acestea trebuie analizate și regândite în funcție de noile cerințe, atât ale elevilor, cât și ale profesorilor care cer o schimbare în modul de învățare. Punerea în acord a cerințelor ambelor părți participante la procesul educațional necesită o mai mare implicare a arhitecților , proiectanților de clădiri cu destinație didactică(și nu numai); aceștia sunt cei care dau formă spațiilor educaționale, ”cea de-a doua casă a elevului”, unde rolul lor de a îmbina armonia formelor , culorilor și conceptelor trebuie să contribuie la asimilarea cunoașterii.

II. PERSPECTIVĂ ISTORICĂ

1. REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ 1700 - 1850

Anglia a fost prima țară care a simțit efectele industrializării și a încercat să găsească modalități de a educa clasele muncitoare. O dată cu aceasta a apărut și educația obligatorie pentru copiii între 6 și 11 ani, făcând astfel necesară dezvoltarea unor instituții care să se ocupe de această parte. Acum încep și arhitecții să își ofere opinia avizată în privința spațiilor ce trebuie să deservească elevii și interpretări asupra teoriilor dezvoltate.2

Teorii pedagogice

În această perioadă se remarca doi teoreticieni: Robert Owen din Țara Galilor și Friedrich Froebel din Germania.

Robert Owen a venit cu idei ce au scos în evidență atât mentalitatea unui om preocupat DE industrie, cât și idei sociale și filosofice. Acestea au inclus multe dintre ideile despre joc și despre practicile adecvate dezvoltării, iar cele privind evitarea abuzului, pedepsirea copiilor și tratarea lor într-un mod amabil și cu respect au fost revoluționare.3

Froebel era preocupat de dezvoltarea spirituală și intelectuală a copilului. El a încercat să organizeze un sistem de educație care să dezvăluie sinele rațional și să controleze iraționalul. Ideea sa inovatoarea fost că educația ar trebui să-l dezvolte pe individ în funcție de tendințele fiecăruia, nu conform unui standard arbitrar. El a considerat că acestea se manifestă la începutul vieții, astfel cunoștințele mamei despre cum trebuie abordat reprezintă un factor important în dezvoltarea copilului.4

Răspunsuri arhitecturale

Școlile construite au fost în mare parte standardizate, niște spații utilitare care au fost concepute pentru a găzdui cât mai mulți studenți posibil, maximizând spațiul de clasă(Fig. 2). Deși ar fi putut fi clădiri destul de elegante, ele erau aglomerate și impersonale. Tot acum se acordă o atenție mare amplasării funcționale, iar problemele de iluminare și ventilație sunt tratate corespunzător, astfel încât rezultatul să fie unul cât mai optim pentru construcția școlilor și implicit, a sălilor de clasă(Fig. 3). Problema ventilației este tratată prin tehnici noi, astfel încât școlile și sălile de clasă să poată beneficia de acest aspect într-un mod cât mai economic și util.5

Datorită lipsei iluminării electrice, lumina naturală rămâne un subiect important în clădirile școlare pentru arhitecți. Astfel amplasarea clădirilor se face ținând cont în mod strict de iluminarea naturală pentru o mai bună utilizare a condițiilor naturale preexistente. În rețeta proiectării clădirilor școlare intră în acest fel standarde prescriptive precum poziția ferestrelor și rapoartele plin-gol. Datorită standardizării proiectelor, această rețetă devine una ușor de urmat, odată cu folosirea acestor indicații într-un număr mare de unități școlare.6

Bibliografie

CĂRȚI

1. Alan Ford, Designing the Sustainable School (Australia: Editura The Images Publishing Group Pty Ltd, 2007)

2. Gerald Lee Gutek, The Montessori Method. The origin of educational innovation: Including an abridge and annoted edition of Maria Montessori’s The Montessori Method (United States of America: Rowman & Littlefield Publishers, Inc., 2004)

3. GheorgheVais, Programe de Arhitectura (Cluj-Napoca:U.T. PRESS, 2008)

4. Herman Hertzberger, Space and Learning: Lessons in Architecture 3 (Rotterdam: 010 Publishers, 2008)

5. Linda Kinney, Wharton Pat, An Encounter with Reggio Emilia: Children’s Early Learning Made Visible (Milton: Routledge, 2008)

6. Louise Boyd Cadwell, Bringing Learning to Life: The Reggio Approach to Early Education (New York: Teachers College Press, 2003)

7. Mark Dudek, Architecture of Schools - The New Learning Enviroments (Marea Britanie: Architectural Press, 2009)

8. Mark Dudek, Children’s Spaces (Burlington: Architectural Press, 2005)

9. Mark Dudek, Schools and kindergartens - A Design Manual(Berlin:Ria Stein, 2007)

10. Sarah Scott, Architecture for children (Camberwell: ACER Press, 2010)

11. V. Cellia Lascarides si Blythe F. Hinitz, History of early Childhood Education (New York: Falmer Press, 2000), pp. 75-81

ARTICOLE

1. Heiner Ullrich, “Rudolf Steiner”, Prospects: the quarterly review of comparative education(1994), Paris, UNESCO: International Bureau of Education), vol.XXIV, no. 3/4, 1994, pp. 555-572

2. Lindsay Baker, A History of School Design and its Indoor Environmental Standards, 1990 to Today (Washington: 2012), National Institute of Building Science

3. Mark Winterbottom si Arnold Wilkins, ”Lighting and discomfort in the classroom”, Journal of Environmental Psychology (2009), Vol. 29, Nr. 1, pp. 63-64

4. Mei-yung Leung si Ivan Fung, ”Enhancement of Classroom facilities of primary school amd Its Impact on Learning Behaviors of Students”, Facilities (2005), Vol. 23, Nr. 13/14, p. 586

5. ThomasCoklin, „The Importance of Student Experience in Creating Autunomy - Supportive Classroms for Milennial Learners”, Journal of Management Education volume 34, issue 4, Forray Jeanie (co-ed), Lund Dean Kathz (co-ed), Sage Publishing, Los Angeles, august 2012, pp.499-538

6. Valarie Mercilliot Hewett, ”Examining the Reggio Emilia Approach to Early Education”, Early Childhood Education Journal (2001), Vol. 29, Nr. 2, pp. 95-96

LUCRĂRII DIZERTAȚIE

1. Amy Cole, Critical Review of Elementary School Design (2011), lucrare dizertatie, University of Massachutes Amherst, Departamentul de Arta, Arhitectura si Istoria Artei

2. Christopher S. Jolley, Waldorf Architecture: A Pedagogy's Relation to Design (2010), lucrare dizertatie, School of Architecture and Interior Design, College of Design, Architecture, Art and Planning, University of Cincinnaty

NORMATIV

1. Normativ Privind Proiectarea, Realizarea si Exploatarea Constrcțiilor pentru Licee și Scolii NP 010-1997

SURSE WEB

1. Alina Bîrsa, ”Surduc”, Fundația pentru o Societate Deschisă, accesat 5 mai 2016, http://www.fundatia.ro/sites/default/files/36_Surduc%20v2.pdf

2. Articol despre Ash Creek Intermediate School, firmă de distribuție Better Bricks, accesat 27 noiembrie 2017, https://betterbricks.com/sites/default/files/casestudies/pdf/ashcreek_casestudy.pdf

3. ”Awesome Edison High School Academic Building by Darden Architects”, ViaHouse site cu continut focusat pe arhitectura, accesat 23 ianuarie 2018, http://www.viahouse.com/2013/04/awesome-edison-high-school-academic-building-by-darden-architects/

4. Departamentul de Educatie si Aptitudini Marea Britanie, ”Acoustic Design of Schools: A Design Giude”, Building Bulletin (2003), pp. 54-58, accesat 26 iulie, 2017, http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20130402164558/https://www.education.gov.uk/publications/eOrderingDownload/BB93-Acoustic_Design.pdf

5. ”Designing Quality Learning Spaces: Ventilation & Indoor Air Quality”, pagina Ministerului Educației din Noua Zeelandă, accesat 15 augusr 2017, https://education.govt.nz/assets/Documents/Primary-Secondary/Property/School -property-design/Flexible-learningspaces/VentilationIndoorAirQualityGuide.pdf

6. ”Discover Design: A Student Design Experience”, Chicago Architecture Foundation, accesta 20 ianuarie 2018, http://archive.discoverdesign.org/discover/spaces/scale.html

7. ”Edison High School Academic Building”, Darden Architects, accesat 26 ianuarie 2017, http://www.dardenarchitects.com/our-work/edison-high-school-academic-building/

8. “Rethinking the Classroom”, Universitatea Western din Canada, accesat 24 august 2017, http://www.uwo.ca/wals/pdf/rethinking_the_classroom.pdf

9. ”Plan de Acțiune a Școlii”, Inspectoratul Școlar Județean Sălaj, accesat 13 iunie 2017, https://www.isjsalaj.ro/pdi-pas/Grupul%20Scolar%20SURDUC.pdf

10. Proiectul Liceului Școlii Internaționale din Broxelles, firma de arhitectură Fielding Nair International, accesat 23 august 2017, http://www.fieldingnair.com/projects/international-school-of-brussels-high-school/

11. Studiu de caz Ash Creek Intermediate School, Universitatea din Oregon, accesat 23 august 2017, http://pages.uoregon.edu/akwok/VSCS/AshCreek/people/ashcreek.PDF

12. Suport curs, firmă sisteme de iluminare Lighting Associates, INC., accesat 13 august 2017, http://www.lightingassociates.org/i/u/2127806/f/tech_sheets/library_lessons_learned_2004.pdf

13. ”The Montessori approach and its architecture. How these are translated to a building and environment and how these influence the children’s’ attribute.”, Christina Demetriou, accesat 12 decembrie 2017, www.academia.edu/2018126/The_Montessori_approach_and_its_architecture_by_Christina_Demetriou

Preview document

Unitate de învățământ - Pagina 1
Unitate de învățământ - Pagina 2
Unitate de învățământ - Pagina 3
Unitate de învățământ - Pagina 4
Unitate de învățământ - Pagina 5
Unitate de învățământ - Pagina 6
Unitate de învățământ - Pagina 7
Unitate de învățământ - Pagina 8
Unitate de învățământ - Pagina 9
Unitate de învățământ - Pagina 10
Unitate de învățământ - Pagina 11
Unitate de învățământ - Pagina 12
Unitate de învățământ - Pagina 13
Unitate de învățământ - Pagina 14
Unitate de învățământ - Pagina 15
Unitate de învățământ - Pagina 16
Unitate de învățământ - Pagina 17
Unitate de învățământ - Pagina 18
Unitate de învățământ - Pagina 19
Unitate de învățământ - Pagina 20
Unitate de învățământ - Pagina 21
Unitate de învățământ - Pagina 22
Unitate de învățământ - Pagina 23
Unitate de învățământ - Pagina 24
Unitate de învățământ - Pagina 25
Unitate de învățământ - Pagina 26
Unitate de învățământ - Pagina 27
Unitate de învățământ - Pagina 28
Unitate de învățământ - Pagina 29
Unitate de învățământ - Pagina 30
Unitate de învățământ - Pagina 31
Unitate de învățământ - Pagina 32
Unitate de învățământ - Pagina 33
Unitate de învățământ - Pagina 34
Unitate de învățământ - Pagina 35
Unitate de învățământ - Pagina 36
Unitate de învățământ - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Unitate de invatamant.pdf

Alții au mai descărcat și

Parcul Tineretului Craiova

ABSTRACT Prezenta lucrare are drep scop analizare Parcului Tineretului din punct de vedere peisajer. Peisajul este definit de relatia dintre...

Procesul de gentrificare

Comunităţile umane în oraş iau forma vecinătăţilor de locuire. Vecinătatea este un element fundamental al vieţii urbane, pentru că...

Sinteza legilor privind protejarea patrimoniului cultural național și a monumentelor istorice

“Patrimoniul cultural national cuprinde ansamblul bunurilor identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care...

Sticla în designul interior

Sticla este un material foarte important în proiectarea unui design de interior. Sticla reprezintă o soluție binevenită la momentul actual datorită...

Caiet de sarcini pentru executarea lucrărilor de arhitectură

1.1. Scopul lucrarilor și planificarea executiei lucrarilor Acest caiet de sarcini priveste lucrarile de arhitectura pentru realizarea...

Doctrine urbane

CURS 2 Sistemul implica idea de perfectiune organizatorica in echilibru., Curent filozofic post belic- structuralism- anii 50 Conceptul de...

Metalul

Metal Descoperirea si utilizarea metalelor a avut o mare influenta asupra dezvoltarii culturale a omenirii in timpurile antice.In consecinta,...

Limbaj arhitectural

1. FIRMITAS 1.1. FIRMITAS PRACTIC - sistemul constructiv, tipul de plan, materialele de construcție, materialele de finisaj Structura se bazează...

Ai nevoie de altceva?