Reportajul Fotografic

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Reportajul Fotografic.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 34 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Arta

Cuprins

I. ARGUMENT pag. 2
II. CAPITOLE
GENERALITĂŢI pag. 4
1. CAPITOLUL 1 PLANIFICAREA REPORTAJULUI
FOTOGRAFIC. pag. 6
2. CAPITOLUL 2 FILMUL SI TELEVIZIUNEA pag. 10
3. CAPITOLUL 3 SUNETUL pag. 19
4. CAPITOLUL 4 PUTEREA MASS MEDIA IN ROMÂNIA pag. 23
III. CONCLUZII pag. 28
IV. BIBLIOGRAFIE pag. 29

Extras din document

Argument

Un fotoreportaj este o unitate independentă, formată din mai multe părţi, toate trebuind sa se imbine pentru a produce efectul general dorit. Ca urmare, fotografiile care intră intr-un fotoreportaj trebuie sa fie apreciate nu numai după meritul lor individual, ci şi după cum ele se cobină cu celelalte fotografii din reportaj.

De exemplu: două fotografii, fiecare excelentă in felul ei, ar putea "să se omoare unul pe celălalt" dacă sunt arătate impreună, fie pentru că sunt prea asemănătoare (şi, prin urmare, se dublează) fie pentru că sunt prea deosebite (şi, prin urmare, nu se potrivesc deloc), sau, pentru că dintr-o cauză sau alta, ele se anulează reciproc. Intr-un astfel de caz, oricât l-ar intrista pe fotograf, numai una dintre cele două fotografii poate fi folosită.

Pe de altă parte, două fotografii, prezentate impreună, pot să-şi mărească valoarea intr-o astfel de masură, incât efectul lor combinat să fie cu mult mai mare decât suma efectelor fiecarei fotografii prezentate separat. Acest efect pe care Wilson Hicks il numeşte "al treilea efect" poate să rezulte dintr-un oarecare element similar present in cele două fotografii care, desi nu are nici o legatură cu subiectul, totusi, prin asociere, crează un nou sens in mintea privitorului; sau poate fi un efect grafic, bazat pe contrastul dintre o fotografie foarte luminoasă si alta intunecoasă, sau una continând o formă pozitivă pe care cealaltă o repetă negativ; sau o fotografie, vedere generală, este completată de cealaltă, arătând un detaliu important sub forma unui plan apropiat. Imbinarea fotografiilor astfel ca ele să se amplifice una pe cealaltă, este una dintre sarcinile cele mai insemnate ale machetatorului.

Cei mai mulţi machetatori işi incep munca etalând toate fotografiile reportajului, astfel ca să poată să le vadă dintr-o privire (dacă e nevoie, pe duşumea). Pe urmă, le aranjază in ordinea logică, cea a desfăşurării in timp si spaţiu a reportajului. Deoarece intotdeauna există mai multe fotografii decât pot fi folosite, pasul următor constă in eliminarea acelora care sunt inferioare din punct de vedere plastic şi redacţional şi acelora care, pur şi simplu, sunt dubluri. In această etapă, in care fotograful constată ca unele dintre fotografiile sale preferate sunt eliminate, incep părerile de rău - din această cauză foarte puţini fotografi sunt capabili să-si macheteze propriile lor reportaje. Ei pur şi simplu nu se pot despărţi de anumite fotografii - mai ales de acelea pentru realizarea cărora au avut de intampinat greutăţi - , uitând de faptul că o fotografie care le-a pricinuit multe dificultăţi nu este neapărat o fotografie bună şi interesantă.

In timpul acesta, reportajul a fost ajustat la o marime mai usor de manipulare şi pasul urmator este de a alege fotografiile cele mai frumoase şi interesante -- acelea care vor intra cu siguranta in reportaj. Printre aceste fotografii, va fi fotografia de fond, fotografia de inchidere şi acelea care merită să fie prezentate in marimi deosebite. Aceste fotografii formează scheletul care trebuie umplut sub forma tipului obisnuit de fotografii de susţinere.

Fisiere in arhiva (1):

  • Reportajul Fotografic.doc

Bibliografie

Calin CALIMAN, Istoria Filmului Romanesc 1897-2000, Ed. Fundaţiei Culturale Române
Cinema 2000, Societatea Academică Hyperion, vol. Ingrijit de Geo SAIZESCU, coordonat de Dana DUMA si Călin CALIMAN
3. Tendinţe in filmul European, Societatea Academică Hyperion, vol. Ingrijit de Dana DUMA si Geo SAIZESCU
Ovidiu DRUGA, Korea MURGU, Elemente de Gramatica a Limbajului Audiovizual, Editura Fundaţiei PRO
Eugenia GROSU POPESCU, Jurnalism TV, Ed. Teora,1998
6. Denis MCQUAIL, Seven WINDAHL, Modele ale comunicării
pentru studiul comunicării de masă , Ed.Comunicare.ro, 2003
Corneliu MEDVEDOV, "OVIDIU GOLOGAN", volum apărut sub egida Uniunii Cineastilor din Romania, in 1995
Ion STAVRE, Comunicare Audiovizuala
M. Schudson, "How News Becomes News", in Forbes Media Critic, 1995.