Asigurarea clădirilor, construcțiilor și echipamentelor

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupaţi să prevină şi să suporte în comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamităţi naturale şi accidente). Omul a simţit nevoia de protecţie datorită numeroaselor pericole la care este expus. Aceste potenţiale pericole au apărut, datorită dezvoltării tehnicii şi tehnologiei, ştiinţei, activităţii omului precum şi dezlănţuirii forţelor naturii.

Printre factorii perturbatori şi dezechilibranţi ai procesului reproducţiei sociale se numără calamităţile naturale, accidentele, precum şi anumite evenimente ce survin în viaţa omului Necunoscâdu-se nici momentul ivirii şi nici intensitatea acţiunii acestora, ele pot provoca distrugerea totală sau parţială a unor bunuri, întreruperea producţiei şi/sau transportului, pierderi de vieţi omeneşti sau pierderea capacităţii de muncă a unor persoane.

În scopul prevenirii prejudiciilor provocate de astfel de fenomene (evenimente) viitoare şi nesigure, al limitării efectelor lor în cazul în care s-au produs şi al reluării neîntârziate a activităţii economice vremelnic întrerupte, se folosesc pe scară largă soluţiile oferite de instituţiile de asigurări.

În ţările dezvoltate asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale pentru că, prin valoarea adăugată creată, societăţile de asigurare, de intermediere sau de prestări de servicii inedite participă la sporirea produsului intern brut, oferă locuri de muncă, participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară şi prin sumele acordate asiguraţilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate.

Rolul pe care îl are activitatea de asigurare în economia unei ţări rezultă din funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească asigurarea. Funcţia de bază a asigurării este aceea de a acoperi pagubele produse asiguraţilor de calamităţi sau accidente (asigurările de bunuri şi de răspundere) şi de a achita asiguraţilor anumite sume, în cazul în care ar interveni unele evenimente în viaţa lor (asigurările de persoane). Aceasta este funcţia directă care face ca asigurarea să prezinte interes atât pentru asiguraţi (populaţia şi unităţile economice), cât şi, direct sau indirect, pentru economia generală a ţării.

Asigurarea clădirilor

Părţile contractante

Din punct de vedere juridic se disting următoarele părţi:

- asiguratorul este S.C. ‘’X ‘’ S.A care se angajează ca, în schimbul primei de asigurare încasate, să plătească despăgubiri în cazul în care se produc unul sau mai multe fenomene aleatorii, a căror natură a fost menţionată în contract ca risc asigurat

- asiguratul este persoana fizică sau juridică, ce semnează, în nume propriu, contractul de asigurare şi se angajează în faţa asigurătorului să plătească primele de asigurare.

- beneficiarul asigurării este persoana fizică sau juridică îndreptăţită, în virtutea contractului, să primească suma asigurată, la realizarea evenimentului prevăzut în poliţa de asigurare.

Riscuri asigurate

Poliţa de asigurare acoperă numai dauna provocată direct şi nemijlocit obiectului asigurării de unul sau mai multe din riscurile , asumate de drept de asigurător :

- incendiu, inclusiv pagubele materiale directe produse prin :

- carbonizare totală sau partială şi topire cu şi fără flacără

- degajare de fum, gaz sau vapori ca urmare a incendiului

- trăznet

- explozie, urmată sau nu de incendiu, chiar dacă a avut loc în afara clădirii, fără a fi cauzata de dispozitive explozive

- furtună, uragan, grindină

- alunecare de teren

- avalanşă de zăpadă/gheaţă, greutatea stratului de zăpadă/gheaţă

- inundaţie fluvială sau din ploaie torenţială

Alte riscuri asigurate, asupra cărora, de comun acord, părţile convin în scris :

- terorism, vandalism

- inundaţie din reţeaua de apă potabilă sau de canalizare

- cutremur

- căderea unor corpuri, cu excepţia dispozitivelor explozive

- lovirea de către un autovehicul

Nu sunt cuprinse în asigurare

- riscurile cauzate de război, naţionalizarea, rechiziţionarea, sechestrarea, distrugerea din ordinul autorităţilor;

- uzura, fermentaţia, oxidarea, coroziunea, infiltrarea repetată precum şi cele produse de afumare, pătare sau pârlire dintr-o sursa normală de căldura;

- cheltuielile legate de îmbunătaţirea constructivă a clădirilor faţă de starea acestora dinaintea producerii evenimentului asigurat;

- cheltuielile pentru repararea unor avarii/ distrugeri accidentale produse de cauze necuprinse în asigurare ori cele pentru reparaţii, recondiţionări sau restaurări nereuşite;

- cheltuielile pricinuite ca urmare a pagubelor provocate de îngheţarea apei în rezervoare, conducte, vase din încăperi/clădiri neîncalzite, datorită neglijenţei asiguratului.

Acceptarea asigurării se stabileşte potrivit criteriilor calitative cu privire la riscurile ce sunt acoperite prin poliţă sau a altor riscuri care, deşi nu sunt acoperite pot conduce în anumite condiţii la producerea evenimentului asigurat şi la plata daunelor de către asigurător.

Se consideră neacceptabile, pe criterii calitative, următoarele riscuri :

- clădiri realizate din materiale combustibile în cea mai mare parte sau având numai acoperişul din materiale combustibile ca şindrila, stuf, carton asfaltat, paie etc.care totodată prezintă instalaţii electrice sau de încălzire cu defecţiuni ce pot conduce la incendiu

- clădiri sau alte construcţii afectate de cutremur şi la care nu s-au executat lucrări de reconsolidare care să readucă respectiva constructţe la gradul de rezistenţă initial

- orice situaţie în care prezenţa simultană a unor materiale combustibile, uşor inflamabile şi a unor surse de iniţiere a incendiilor, creează situaţii de pericol

- situaţiile de activităţi sau tehnologii care presupun lucrul cu substanţe uşor inflamabile şi la care nu s-au prevăzut condiţii speciale de prevenire şi stingere a incendiilor în conformitate cu normele şi normativele tehnice în vigoare

- clădirile sau alte construcţii , dacă nu sunt sau nu mai pot fi folosite în conformitate cu destinaţia de la data cererii de asigurare şi potrivit normelor tehnice de utilizare

- alte situaţii în care măsurile de diminuare a riscurilor nu sunt suficiente