Cuprins
- I INTRODUCERE
- II CARACTERIZARE GENERALĂ
- 1. Accidentul
- 2. Obiectul asigurării
- 3. Care sunt riscurile asigurate?
- 4. Răspunderea asigurătorului
- 5. Costul asigurării
- 6. Documentele
- III TIPURI DE ASIGURĂRI DE ACCIDENTE
- 1. Asigurări de accidente ce acoperă invaliditatea permanentă
- 2. Asigurări de accidente pentru angajaţi
- 3. Asigurări de accidente pentru sportivi
- IV FORME ALE ASIGURĂRII DE ACCIDENTE
- 1. Asigurarea de accidente standard
- 2. Asigurarea familială de accidente
- 3. Asigurarea de accidente numită „ turist”
- V BIBLIOGRAFIE
- ANEXE
Extras din proiect
I INTRODUCERE
Asigurările de viaţă (persoane) au ca obiect garantarea plăţii unei sume de bani de către asigurător, în cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizică a asiguratului şi anume: vătămarea corporală, îmbolnăvirea, decesul sau supravieţuirea acestuia. Chiar şi persoanele tinere se pot îmbolnăvi sau pot deceda în urma unor accidente neaşteptate, ce vor genera în mod automat şi dificultăţi financiare celor rămaşi în viaţă.
Asigurările de viaţă (persoane) se pot clasifica în funcţie de riscul asigurat, de momentul achitării primei, de momentul încasării sumei asigurate şi de forma pe care acestea o îmbracă.
Asigurările de viată au, spre deosebire de asigurările generale, anumite caracteristici, şi anume:
- Valoarea capitalizată este un fond care se acumulează pe întreaga perioadă de viată a politei şi la care detinătorul de polită poate avea acces în mai multe moduri: poate face împrumuturi, poate opta pentru cumpărarea unei polite de asigurare de viată cu plata integral, sau poate răscumpăra polita.
- Dificultătile financiare în cadrul asigurărilor de persoane sunt determinate de: necesitătile băneşti pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare moştenitorului, după decesul asiguratului; restabilirea morală după deces.
- Motivatia încheierii asigurărilor de persoane este reprezentată de: stress, motivatii personale, conceptia despre moarte.
- Riscul este definit de majoritatea economiştilor ca o pierdere propriu-zisă, sau ca o pierdere produsă de o neglijentă ce poate avea urmări asupra individului sau asupra unei proprietăti.
- Suma asigurată se stabileşte în mod forfetar de către asigurat, în functie de nevoile şi posibilitătile sale financiare. Asiguratul poate să încheie mai multe contracte de asigurare împotriva aceluiaşi eveniment şi pentru sume diferite, fără a fi impiedicat de lege sau de asigurător sî facă acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurării, poate încasa drepturile de asigurare de la toti asigurătorii deoarece aici nu mai este vorba de daună ca la asigurările de bunuri. Neavând caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restrictii ca asigurarea de bunuri. Dacă în urma producerii riscului asigurat, asiguratul suferă o vătămare corporala sau a contactat o maladie care i-a afectat capacitatea de muncă, el are dreptul la o indemnizatie de asigurare (suma asigurată), care să facă posibilă refacerea situatiei sale financiare existente înaintea producerii accidentului sau contactării bolii. Interesul asigurării nu prezintă importantă, întrucât indeminzatia de asigurare este datorată independent de existenta unei daune.
- Indemnizatia de asigurare reprezintă suma de bani pe care asigurătorul o achită asiguratului în cazul producerii riscului asigurat. Deoarece nici viata şi nici sănătatea unei persoane nu sunt evaluabile în bani, nu se poate pune problema unui raport între suma asigurată şi paguba suferită de asigurat.
- Contractul de asigurare se încheie în formă (prin completarea unei declaratii de asigurare). După analiza răspunsurilor, asigurătorul este de accord cu încheierea contractului, redactarea contractului în formă scrisă şi înmânarea unui exemplar asiguratului. Contractul de asigurare se consideră încheiat prin plata primei de asigurare şi emiterea politei.
- Încetarea contractului de asigurare se realizează în următoarele moduri: modul obişnuit de încetare îl constituie ajungerea la termen, adică expirarea perioadei pentru care a fost încheiat; contractul încetează şi prin producerea evenimentului asigurat. Dar există şi moduri mai putin uzuale cum ar fi: denuntarea, rezilierea şi anularea contractului. Denuntarea se face de către asigurător, dacă asiguratul nu a comunicat, în scris, modificările intervenite în cursul contractului în legătură cu datele luate în considerare la încheierea contractului. Rezilierea înseamnă desfacerea pentru un timp a contractului, datorită neexecutării obligatiei uneia din părti din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract până la reziliere rămân valabile. Nulitatea contractului poate fi cauzată de declaratii inexacte sau incomplete făcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, în momentul încheierii acestuia.
În funcţie de riscul acoperit, asigurările de persoane pot fi:
a. asigurări de supravieţuire ;
b. asigurări de deces;
c. asigurări mixte de viaţă;
d. asigurări de accidente ;
e. asigurări de viaţă
f. alte forme
Preview document
Conținut arhivă zip
- Asigurari de Accidente.doc