Asigurări de Bunuri

Introducere

Traim zi de zi, procurându-ne bunuri si servicii sau suntem angrenati în cadrul societatilor, a organizatiilor care furnizeaza aceste lucruri. Asa cum afirma Mintzerg, traim într-o lume de organizatii, unde ne nastem, învatam, ne câstigam existenta. Organizatiile au un rol important în viata noastra zilnica si reprezinta o parte din existenta noastra cotidiana.

Existenta individuala si socio-umana se greveaza pe necesitati si trebuinte, a caror satisfacere justifica si orienteaza activitatea omului.

Unele trebuinte pot fi satisfacute imediat sau într-un orizont de timp apropiat, altele sunt posibile într-o anumita eventualitate sub aspectul incertitudinii si al nesigurantei.

Studiile statistice evidentiaza regularitatea si realitatea producerii anumitor evenimente generate de factori naturali sau de însasi activitata omului, pagubele produse putând fi evaluate macar cu aproximatie. Incertitudinea consta în faptul ca nu pot fi identificate subiectele (persoane fizice au juridice) asupra carora planeaza pericolele respective, intensitatea si momentul producerii evenimentului.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupati sa previna si sa suporte în comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamitati naturale si accidente). Omul a simtit nevoia de protectie datorita numeroaselor pericole la care este expus. Aceste potentiale pericole au aparut, datorita dezvoltarii tehnicii si tehnologiei, stiintei, activitatii omului precum si dezlantuirii fortelor naturii.

Printre factorii perturbatori si dezechilibranti ai procesului reproductiei sociale se numara calamitatile naturale, accidentele, precum si anumite evenimente ce survin în viata omului .

Necunoscâdu-se nici momentul ivirii si nici intensitatea actiunii acestora, ele pot provoca distrugerea totala sau partiala a unor bunuri, întreruperea productiei si/sau transportului, pierderi de vieti omenesti pierderea capacitatii de munca a unor persoane.

În scopul prevenirii prejudiciilor provocate deasemenea fenomene (evenimente) viitoare si nesigure al limitarii efectelor lor în cazul în care s-au produs si al reluarii neîntârziate a activitatii economice vremelnic întrerupte, se folosesc pe scara larga solutiile oferite de institutiile de asigurari.

În tarile dezvoltate asigurarile au devenit o importanta ramura a economiei nationale pentru ca, prin valoarea adaugata creata, societatile de asigurare, de intermediere sau de prestari de servicii inedite participa la sporirea produsului intern brut, ofera locuri de munca, participa la oferta de capital de împrumut pe piata financiara si prin sumele acordate asiguratilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate.

Rolul pe care îl are activitatea de asigurare în economia unei tari rezulta din functiile pe care trebuiue sa le îndeplineasca asigurarea.

În principal, acestea sunt urmatoarele:

Functia de baza a asigurarii este aceea de a acoperii pagubele produse asiguratilor de calamitati sau accidente (asigurarile de bunuri si de raspundere) si de a achita asiguratilor anumite sume, în cazul în care ar interveni unele evenimente în viata lor (asigurarile de persoane). Aceasta este functia directa care face ca asigurarea sa prezinte interes atât pentru asigurati (populatia si unitatile economice), cât si, direct sau indirect, pentru economia generala a tarii.

Acest interes consta în:

- pentru asigurati:

Asigurarea da o siguranta care de multe ori este esentiala pentru bunul interes al activitatii omului sau al unitatii productive. Se pune problema daca omul stie ca, în cazul în care ar afecta rezultatele muncii lui, el sau unitatea pentru care raspunde sau este delegat sunt protejati si vor fi desdaunati, si astfel în cazul în care acesta lucreaza cu senzatia ca s-ar putea ca, la un moment dat, rezultatul muncii lui sa fie distrus, trebuind eventual sa reînceapa activitatea si având de infruntat greutati financiare, poate foarte mari. Tinând seama de cele mentionate mai sus, prin garantia pe care o prezinta asigurarea, omul se simte mai liber, are mai multa initiativa în a-si îndeplini sarcinile sau în a crea ceva nou, ceea ce are cu atât mai multa importanta cu cât activitatea respectiva este mai legata de posibilitatea ivirii unor pierderi sau pericole iminente.

- pentru economia tarii:

Pagubele produse de calamitati sau de accidente, cele care nu pot fi evitate sau prevenite, cu toate masurile de prevenire a fi luate, reprezinta pierderi efective, de substanta, nu doar pentru persoanele fizice sau unitatile economice pagubite ci si pentru întreaga economie.

Ea are rolul de a contribui prin acordarea cât mai operativa a despagubirii sau a sumei asigurate corespunzatore, la refacerea într-un timp cât mai scurt a productiei întrerupte sau frânate din unitatile calamitate, respectiv la refacerea cât mai rapida a capacitatii de munca a persoanelor vatamate sau pagubite. În modul acesta, asigurarea are un efect direct, stimulativ, asupra dezvoltarii economiei.

CAPITOLUL I ASIGURAREA DE BUNURI DIN ROMÂNIA

1.1. TRASATURI ALE ASIGURARILOR DE BUNURI

În cadrul asigurarii de bunuri, societatea de asigurari se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratorului (beneficiarului) o despagubire. Nu este obligatoriu ca asiguratorul sa plateasca întreaga suma pentru refacerea situatiei financiare a asiguratului care a suferit o dauna, deoarece în contract pot exista prevederi care limiteaza suma asigurata.

Asigurari de bunuri pot incheia persoane fizice si persoane juridice cu domiciliul, sediul sau resedinta în România.

Într-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. O persoana are un interes patrimonial daca producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective. În cazul în care în contractul de asigurare este mentionat un beneficiar, altul decât persoana asigurata, acesta trebuie sa aibe un interes patrimonial fata de bunul asigurat.

O regula generala în asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patrimonial sa existe atât în momentul încheierii asigurarii, cât si în momentul producerii riscului asigurat.

În asigurarea de bunuri, interesul patrimonial decurge, de regula, din statutul de proprietate al persoanei care doreste sa se asigure. Exista situatii în care si alte persoane decât proprietarul pot avea interes fata de un bun, cum ar fi:

1) proprietate în comun - o persoana care detine un bun în comun cu una sau mai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare. Aceasta nu înseamna ca, în caz de distrugere a bunului asigurat, aceasta persoana va fi singura despagubita, ci va beneficia de despagubire doar în limita dreptului ei de proprietate;

2) proprietatea ipotecata - în caz de ipoteca, ambele parti au un interes asigurabil: debitorul ipotecar - în calitate de proprietar, iar societatea ipotecara - în calitate de creditor. În aceste situatii se încheie un contract de asigurare în numele ambelor parti;

3) proprietatea închiriata - în cazul în care chiriasul încheie un contract de asigurare, o face în numele si folosul proprietarului, deci nu poate pretinde încasarea despagubirii, ci numai restituirea primelor de asigurare de la proprietar;

4) proprietatea aflata în custodie - custodele are un interes asigurabil, în ceea ce priveste bunul pe care il detine în custodie, pentru ca, din punct de vedere legal, este responsabil pentru orice dauna produsa bunului respectiv;

5) persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de utilizarea bunului asigurat, ceea ce determina existenta unui interes asigurabil al acestora fata de bunul respectiv.