Cuprins
- Introducere
- Capitolul I
- 1. Contractul de asigurare pag 1
- 2. Mecanismul perfectătii contractului de asigurare pag 6
- 3. Încetarea contractului de asigurare pag 8
- 4. Modificarea contractului de asigurare pag 9
- 5. Denunţarea contractului de asigurare pag 9
- 6. Rezilierea contractului de asigurare pag 9
- 7. Nulitatea pag 10
- 8. Reactivarea pag 10
- 9. Subrogarea pag 10
- Capitolol II
- 1. Condiţii generale privind asigurarea de bunuri pag 13
- 2. Principalele tipuri de asigurare de bunuri pag 21
- 2.1 Asigurarea clădirilor, construcţiilor, a altor
- construcţii şi a conţinutului acestora pentru cauzele produse
- de incendiu şi alte calamităţi pag 21
- 2.2 Asigurarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor pentru
- cazuri de avarii, accidente pag 26
- 2.3 Asigurarea lucrărilor de construcţii, de
- montaj şi a construcţiilor pag 27
- 2.4 Asigurarea bunurilor, valorilor împotriva furtului
- prin efracţie sau prin acete de tâlhărie pag 28
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din proiect
Trăim într-o lume a incertitudinilor şi a riscurilor diverse: naturale, umane, sociale şi financiare. Cu toate acestea visăm să avem o locuinţă frumoasă, un acoperiş decent asupra capului, mai mult decât atât, chiar propia noastra casă. Piederile determinate de producerea evenimentelor imprevizibile pot fi incalculabile. Astfel că, efectele catastrofelor pot fi însa diminuate, prin încheirea poliţelor de asigurare.
Ideea introduceri obligativităţii în cazul asigurării locuinţei a indus temeri nu numai în rândul populaţiei, ci şi în rândul asiguratorilor, deşi din motive diferite. Pentru foarte mulţi dintre romani, o formă de asigurare obligatorie în plus, chiar şi în situaţia în care conştientizarea riscului există, nu inseamnă decât ”încă o taxă în plus” sau ”nişte bani aruncaţi pe apa sâmbetei”. Şi asta pentru că, din nefericire, mare parte dintre cei care au nevoie de protecţie privesc cu neîncredere sectorul privat al asigurărilor. Pe omul de rând, nu sloganurile de publicitate îl vor ajuta să-şi depăşească nesiguranţa şi neîncrederea, ci inţelegrea exactă a mecanisului de protecţie – cumperi asigurarea unui risc şi eşti despăgubit în momentul producerii acestuia.
Asigurarea locuinţei constituie o necesitate într-o ţară expusă riscurilor majore, precum România. Nivelul scăzut de asigurare în domeniu a dat naştere unei dileme: mai poate fi lăsat acest lucru la alegerea românului sau trebuie adoptată o lege prin care să fie instituită obligativitatea asigurării?
Nu forma în care va fi adoptată această masură ar trebui să nelinistească pe toţi cei implicaţi, ci lipsa de încredere a populaţiei în necesitatea încheierii unei asigurări.
Indiferent de cât de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem controla tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura. Mass-media prezintă foarte des catastrofele natuarale care lovesc diverse regiuni, şi, din păcate nici România nu face excepţie (inundaţiile devastatoare care au afectat ţara, spre exemplu). Dar natura nu este singura care ne afectează şi poate provoca pagube. Accidente se întampla la tot pasul, iar jaful, furturile, tâlhăriile, toate ţin de natura umana.
Riscurile acestea vor exista întotdeauna. Dar mai sunt şi altele, în legatură cu sănătatea, cu activitatea profesională, şi, în cazul firmelor, riscuri privind mărfurile sau activele companiei. De aceea este foarte bine să încerci să transferi riscurile asupra altcuiva.
Acestea sunt motivele pentru care au apărut serviciile sau, mai bine zis, produsele de asigurare. Ele sunt oferite de companii specializate care preiau diferite riscuri în schimbul unei sume de bani. Astfel, plata unei sume îl pune pe asigurat la adapost de problemele cauzate de accidente, fie ele auto sau de alta natură, îi poate salva firma de la probleme financiare care ar putea duce la faliment.
Un argument al utilităţii asigurărilor este oferit de prezenţa acestora la o scară foarte mare în Occident, unde există o adevarată cultură. Majoritatea oamenilor are, în ţările vestice, tot felul de asigurări, nu doar cea de răspundere civilă auto, ci şi de viaţă, de sănătate, de protejare a bunurilor. De ce se întampla acest lucru? Pentru că în Occident simţul proprietăţii este foarte dezvoltat şi toţi vor să îşi pună proprietăţile la adapost de diferite riscuri, dar şi pentru ca occidentalii sunt foarte interesaţi de viitorul lor şi al celor din jurul lor.
De aceea asigurările sunt un instrument foarte bun pentru crearea unui viitor lipsit de griji şi sigur.
CONTRACTUL DE ASIGURARE
Contractul de asigurare face parte din categoria contractelor aleatorii şi constă în obligaţia asiguratului să plătească celeilalte parţi, numită asigurator o sumă determinată numită prima de asigurare, în schimbul căreia asiguratorul se obligă să suporte riscurile ce decurg din producerea în viitor a unor evenimente expres menţionate în contract, fiind un contract bilateral, cu titlu oneros, încheiat, de obicei, pe perioadă determinată, cu execuţie succesivă, solemn. Părţile contractante sunt: asiguratorul - o societate comercială care se obligă să platească anumite sume de bani la realizarea evenimentului prevăzut în contractul de asigurare sau lege şi asiguratul - persoana fizică sau juridică care intră în raporturi juridice cu asiguratorul fie în virtutea legii, fie prin încheierea contractului de asigurare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Asigurari de Bunuri si Cladiri.doc