Asigurări de răspundere civilă - căi de perfecționare

1.1. Necesitatea practicarii asigurarilor.

Existenta si dezvoltarea societatii omenesti, viata oamenilor in general, nu sunt de conceput fara munca, fara producerea continua a bunurilor materiale si spirituale.

In acest fel intre oameni si natura are loc o relatie, o legatura permanenta , se constituie anuimite raporturi de interconditionare.In realizarea acestor relatii, omul este nevoit sa-si adapteze activitatea la natura inconjuratoare.

Progresele remarcabile inregistrate de stiinta si tehnica au condus in timp la usurarea muncii, la cresterea productiviutatii, la dezvoltarea onomica sociala si la sporirea continua a productieiIn anumite inprejurari dezvoltarea stiintei si tehnicii poate provoca accidente care sa avarieze sau sa distruga complet anumite mijloace de productie si bunuri de consum ori sa afecteze capacitatea de munca si chiar viata oamenilor.

Anumiti factori sociali economici pot provoca fenom ene cu efecte negative asupra desfasurarii activitatii economice : crizele economice , somajul, inflatia, conjunctura economica nefavorabila s.a.Rezulta de aici, ca unele fenomene sunt independente de vointa oamenilor caracter obiectiv iar altele sunt legate de conditia omului-caracter subiectiv.

Astfel cunoasterea imprejurarilor in care se pot produce diverse fenomene ce perturba desfasurarea normala a activitatii economice si provoaca pagube permite omului sa ia masuri pentru a evita aparitia uinor astfel de fenomene, a limita actiunea lor distructiva sau a se apara de efectele negative ale acesteia.

Asigurarile s-au nascut din nevoia imperioasa de protectie a bunurilor omului impotriva fortelor distructive ale naturii, in situatiile pierderii sau reducerii capacitatii de munca ca urmare a accidentelor, bolilor, atingerii unei anumite limite de varsta.

Practica internationala a asigurarilor clasifica generic unele dintre evenimentele care provoaca pagube materiale si sau afecteaza viata si integritatea corporala a aoamenilor, in “catastrofe naturale” si “catastrofe tehnice” .Marimea pagubelor provocate de catastrofele naturale depinde de puterea de distrugerea a fortelor naturii, actiunea factorului uman, masuri de prevenire a catastrofelor si a elementelor aleatorii.

In categoria catastrofelor naturale se impun: inundatiile, furtunile, seizmele, seceta si incendiile provocate de temperaturi caniculare, frigul si inghetul, altele.

In categoria catastrfelor tehnice sunt incluse sinistrele care au legatura nemijlocita cu activitatea omului.Vorbim de incendii si explozii si accidente de aviatie, accidente maritime, lacustre si fluviale, accidente rutiere si feroviare, accidente produse in mine si cariere, prabusiri de cladiri si lucrari de arta, s.a.

Un loc important intre accidentele la care oamenii sunt expusi il ocupa accidentele de munca.Potrivit statisticii internationale a muncii in 99 de tari de pe toate continentele sau inregistrat in 1994 - 12178 mii persoane accidentate in munca sau in legatura cu munca.

Catastrofele naturale si cele tehnice difera de la un an la altul si de la o regiune la alta ca numar, daune produse si persoane afectate.

Formele de protectie ale oamenilor impotriva fenomenelor aleatorii, generatoare de pagube sunt:

1.Evitarea sau prevenirea riscului consta in luarea de masuri capabila sa faca imposibila producerea unui risc si luarea unor masuri cu caracter anticipativ, profilactic, capabile sa impiedice transformarea unor fenomene din posibilitate in realitate.

Prevenirea riscurilor se realizeaza prin masuri avand caracter “activ” sau “pasiv”, dupa caz.Masurile cu caracter activ reduc probabilitatea produceri fenomenelor, iar cele cu caracter pasiv atenueaza forta de distrugere a acestora.

2.Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse.Este necesar ca in timpul sau imediat dupa survenirea riscului, insa ca inainte ca acesta sa fi luat sfarsit, persoanele interesate sa ia masuri capabile sa reduca l aminimum efectele dezastruse ale acestuia.

Exemple :

- masuri mediate de stingerea incendiilor si oprirea extinderii riscurilor.

- lichidarea focarelor de infectie sacrificarea animalelor nevindecate.

- saparea de santuri pentru scurgerea rapida a apei.