Asigurari Maritime - Conceptul de Avarie

Imagine preview
(3/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Asigurari Maritime - Conceptul de Avarie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc, ppt, db de 20 pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Seulean

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Asigurari, Transporturi

Cuprins

1. Consideratii generale privind asigurarea riscurilor în transportul maritim
2. Efectele riscurilor în transportul maritim. Conceptul de avarie
2.1 Definirea si clasificarea avariilor în transportul maritim
2.1.1 Avaria totala
2.1.2 Avaria partiala sau particulara
2.1.3 Avaria comuna
2.2 Principalele cauze generatoare de avarii la marfuri si nava
2.2.1 Avarii la marfuri generate de avarierea navei
2.2.2 Avarii datorate naturii marfurilor si vecinatatilor cu alte marfuri
2.2.3 Avarii produse înainte de încarcarea marfurilor pe nava si cele cauzate de manipulare si transport
2.2.4 Avarii produse prin distrugerea voluntara a marfurilor
3. Studiu de caz

Extras din document

Conceptul de avarie

1. Consideratii generale privind asigurarea riscurilor în transportul maritim

Asigurarea maritima, ca ramura a asigurarilor de bunuri, protejeaza navele maritime si fluviale, celelalte ambarcatiuni si instalatii folosite în porturi, precum si încarcatura acestora împotriva unui complex de riscuri.

Conceptul de asigurare maritima a aparut ca o consecinta a faptului ca navele, marfurile transportate, navlul si vietile omenesti, în timpul transportului, sunt expuse riscurilor marii. Astfel, s-a ajuns la o diferentiere a proprietatii, asupra marfurilor si navelor, situatie care conduce la existenta a doua forme principale de asigurare:

- asigurarea CASCO, având ca obiect nava (corp al navei, masinile si instalatiile);

- asigurarea CARGO, având ca obiect marfurile transportate.

Asigurarile maritime ofera compensatie financiara pentru avarierea, distrugerea sau pierderile survenite ca urmare a transportului pe mare. Ca obiect general al contractului de asigurare maritima, în literatura de specialitate termenul de aventura maritima, care semnifica:

- marfuri expuse pericolelor marii;

- venituri din navlu, taxe etc., care pot fi afectate ca urmare a expunerii marfurilor asigurate la pericolele marii;

- orice raspundere a proprietarului fata de o terta parte responsabila pentru proprietatea asigurata, ca urmare a pericolelor marii.

Contractul de asigurare maritima reprezinta întelegerea dintre asigurat si asigurator, prin care acesta din urma se obliga sa îl despagubeasca pe asigurat pentru pierderile suferite ca urmare a unei aventuri maritime.

Principalele interese în asigurarea maritima sunt legate de nava, marfuri, navlu, chirie, plata calatoriei efectuate în baza contractului de transport maritim de pasageri, profitul preconizat din realizarea marfii, contributii la avaria comuna. Dintre acestea, marfurile transportate în baza unui contract de transport maritim constituie cel mai frecvent obiect al asigurarilor maritime.

Orice persoana care ar urma sa suporte pierderi ca urmare a avariei totale sau partiale a marfurilor transportate pe cale maritima si care are drept scop ca marfurile sa ajunga în stare buna la destinatie, pentru a nu suporta un prejudiciu financiar reprezentând contra valoarea marfurilor avariate, este interesata în asigurarea marfurilor.

Urmatoarele categorii de persoane sunt interesate de asigurarea marfurilor transportate:

- proprietarul, care preia riscul de avarie totala sau partiala (odata cu transferul dreptului de proprietate asupra marfii, de la vânzator la cumparator, având loc si transferul interesului asigurarii);

- depozitarul care, în conformitate cu contractul de depozitare, preia si riscul pierderii sau deteriorarii marfii;

- transportatorul, pe perioada transportului marfii.

Riscurile asigurate

Expeditia maritima este inevitabil supusa variatelor pericole ce se ivesc pe mare.

Riscurile sunt acele evenimente viitoare posibile, dar incerte, care se pot produce în cursul transportului si care pot cauza pierderi sau avarii totale sau partiale bunurilor transportate si/sau mijlocului de transport si/sau oricarui interes pecuniar legat de expeditia de transport. Situatiile sau întâmplarile care pun în pericol nava, încarcatura sau orice alt interes pecuniar legat de expeditia maritima sunt determinate de:

a) actele naturii (înscrise în afara cazurilor de forta majora – Act of God) adica prin actiunea violenta a vântului si a valurilor. Pentru ca un accident sa fie considerat ca fiind datorat fortei majore, fortelor naturii, el trebuie sa se produca în afara mersului normal al lucrurilor, sa fie imprevizibil, sa nu poata fi înlaturat prin depunerea unei diligente ordinare.

b) pericolele marii (Sea Perils) - adica toate accidentele ce se pot întâmpla pe mare: esuari, coliziuni, abordaje, deplasarea stivuirii, incendii sau explozii la bord, luarea de catre valuri a marfurilor aflate pe puntea navelor, patrunderea apei în hambarele navei, etc.

Enumerarea si clasificarea riscurilor comporta dificultati din cauza numarului lor mare, varietatii lor si a cauzelor lor determinante diferite. Totusi, se poate face o împartire a riscurilor (din punct de vedere al asigurarilor de transport) dupa cum urmeaza:

- riscuri obisnuite (maritime)

- riscuri speciale

- riscuri excluse

Principalele riscuri ale marii sunt: furtuna, naufragiul, exploziile la bord, coliziuni cu un corp mare sau între nave, esuarea, abordajul, aruncarea marfurilor peste bord, incendiul, furtul, manevrarea gresita:

- furtuna este tulburarea atmosferei care pricinuieste o agitatie puternica a valurilor însotita de vânturi violente. Ea poate provoca daune marfurilor prin scufundarea navei, prin patrunderea apei de mare în hambarele navei;

- naufragiul este scufundarea navei ca urmare a actiunii vântului, furtunii sau trasnetului. O nava se considera naufragiata atunci când se pierde în întregime în adâncul marii sau când pe apa mai plutesc niste ramasite ale ei;

- abordajul este ciocnirea dintre doua nave sau a unei nave cu un obiect (maluri, diguri, epave plutitoare, ghetari);

- aruncarea marfurilor peste bord este actul prin care, în caz de necesitate, o parte din încarcatura este aruncata peste bord în scopul usurarii navei în vederea salvarii întregii expeditii maritime;

- incendiul este aprinderea navei sau a încarcaturii datorita neglijentei sau unui viciu inerent al marfii.

- explozia este o deflagratie de forta la bordul navei, aflata în stare de plutire;

- furtul este sustragerea bunurilor de catre terti în dauna proprietarilor lor.

În trecut, în riscurile marii erau incluse si pirateria si corsarii. Piratii erau hotii marilor, care atacau si jefuiau navele comerciale cu navele proprii. Corsarii („rovers”) erau persoanele care atacau si jefuiau navele comerciale în virtutea unei permisiuni din partea unui print sau suveran acordata în schimbul unor daruri sub forma de bani sau obiecte pretioase.

Fisiere in arhiva (4):

  • Asigurari Maritime - Conceptul de Avarie
    • Asigurari prezentare.ppt
    • Asigurari.doc
    • Thumbs.db
    • ~$igurariinitial.doc

Alte informatii

Prezentat ca proba suplimentara a examenului de asigurari comerciale UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE