Aspecte privind Asigurarile de Bunuri in Romania a Persoanelor Fizice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Aspecte privind Asigurarile de Bunuri in Romania a Persoanelor Fizice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 80 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Asigurari

Extras din document

CapITOLUL 1

NOţIUNI TEORETICE DESPRE ASIGURăRI

Conceptul de asigurare

In contextul economiei de piata, asigurarile constituie un segment al serviciilor, avand multiple valente. Rolul fundamental al acestora este cel de protejare a bunurilor si a persoanelor impotriva diferitelor riscuri. Omul a fost intotdeauna preocupat de viitor, iar teama combinata cu precautie l-a condus spre crearea asigurarilor inca din cele mai vechi timpuri.

În cele ce urmează vom prezenta mai multe moduri de definire a conceptului de asigurare conform literaturii de specialitate, dintre care enumerăm:

Asigurarea exprimă în principal o protecţie financiară pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.

Dictionarul de asigurari, editia 2002 precizeaza:”asigurarea este atat un transfer de risc, cat si o combinare a riscurilor. Prin combinarea unui numar mare de unitati de expunere intr-un grup, asiguratorul poate estima probabilitatea de dauna legata de evenimente nesigure cu un grad rezonabil de exactitate pentru un grup ca intreg, impartind astfel dauna in mod egal la tot grupul. Gradul de incertitudine pentru grup este redus, insa simpla combinare a unor persoane intr-un grup nu modifica in nici un fel incertitudinea pentru o persoana. Prin cunostinte despre probabilitatea de producere a daunei pentru grup, asiguratorul poate oferi fiecarei persoane oportunitatea de transfer de risc. O persoana isi poate transfera riscul unei posibile daune mari catre asigurator prin plata unei prime, transformand astfel incertitudinea unei posibile daune mari intr-o certitudine a unui cost anual mai redus, dar fix. Nu toate riscurile sunt asigurabile” 1)

Asigurarea reprezintă „un sistem de relaţii economico-sociale, un proces obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorât din acţiunea legilor economice obiective care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridice ameninţate de anumite riscuri, a unui fond din care se compensează daunele şi se satisfac şi alte cerinţe economico-financiare, probabile, imprevizibile”.2)

Conform legii 32/10.04.2000: „asigurarea este operaţiunea prin care un asigurător constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr mare de asiguraţi, expuşi la producerea anumitor riscuri, şi îi indemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităţilor desfăşurate”.

Contractul de asigurare sau polita de asigurare este contractul incheiat intre asigurat si asigurator prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat asiguratorul.Acesta, in urma semnarii contractului se obliga sa platesca contravaloarea dunelor in cazul producerii unuia din riscurile asigurate.

Acordul de voinţă este primul principiu de bază care permite realizarea unui contract între asigurat şi asigurător.

Un alt principiu pe care îl are asigurarea este principiul mutualităţii prin care fiecare asigurat contribuie cu o sumă de bani, numită primă de asigurare, la crearea fondului de asigurare din care asigurătorul acoperă daunele suferite de asiguraţi.

Contractul poate fi definit ca o înţelegere legată de o problemă juridică între două sau mai multe persoane care au capacitatea de exerciţiu, deci capacitatea de a contracta, fiecare urmărind realizarea unor avantaje. 1) Un contract va lua fiinţă după parcurgerea următoarelor două etape preliminare:

o ofertă înaintată de una din părţi ;

o acceptare venită din partea celeilalte părţi.

Când aceste două elemente preliminare au apărut şi când pentru ambele părţi există un avantaj, există un contract.

Anul 2004 a reprezentat un moment important pentru industria asigurarilor din Europa si pentru sistemul de raportare financiara care guvereneaza aceasta industrie. In data de 31 martie 2004, Consiliul IAS (IASB) din Londra a publicat Standardul International de Raportare Financiara 4 ‘Contracte de asigurare’.Un astfel de standard de asigurari reprezinta solutia imediata pentru respectarea termenului limita 2005 la care societatile de asigurare si reasigurare din tarile membre ale Uniunii

1) Constantinescu Dan Anghel, Constantinescu Livia- Cadrul juridic si asigurarile, Ed.Semne, Bucuresti

Europene vor raporta situatiile financiare in conformitate cu Standardele Internationale de Raporare Financiara (IFRS).

Definitia contractelor de asigurare a fost modificata in cadrul IFRS 4, astfel incat acum un contract de asigurare este definit ca acel contract in care o parte (asiguratorul) accepta un risc asigurabil semnificativ de la alta parte (detinatorul politei de asigurare), acceptand sa compenseze detinatorul politei in cazul in care acesta este afectat de un eveniment viitor nesigur specific (evenimentul asigurat).

Fisiere in arhiva (1):

  • Aspecte privind Asigurarile de Bunuri in Romania a Persoanelor Fizice.doc