Caracteristicile și Tipologia Asigurărilor de Persoane

Introducere

Este unanim recunoscut şi constatat faptul că puterea economică a unei ţări se află în sistemul bancar şi de asigurări. De asemenea, economiile cele mai stabile, în care nivelul de prosperitate al populaţiei este ridicat, se întâlnesc în ţările cu un sistem de asigurări bine pus la punct şi prezent în viaţa economică, şi acest fapt nu este deloc întâmplător. Pentru viaţa mileniului III nu se poate imagina un real progres, susţinut şi de durată, fără asigurări.

Asigurările constituie o ramură de activitate, un sector al serviciilor cu multiple valenţe. Dincolo de rolul fundamental al acestora de protejare a bunurilor şi persoanelor împotriva diferitelor riscuri, acestea îndeplinesc o serie de alte funcţiuni socio-economice cum ar fi: contribuţia la crearea produsului intern brut; oferă locuri de muncă unui mare număr de persoane, care realizează o productivitate a muncii mai mare decât media pe economie; participarea în calitate de ofertant pe piaţa capitalului de împrumut cu resurse băneşti pe care le pun la dispoziţia băncilor, agenţilor economici sau a autorităţilor publice; realizarea de plasamente de resurse în investitii sau pe piaţa înscrisurilor de valoare; prin indemnizaţia pe care o acordă asigurătilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate de riscurile asigurate şi, în felul acesta, accelerează reluarea procesului de producţie vremelnic întrerupt.

Dezvoltarea industriei asigurărilor prezintă conotaţii economice complexe ce implică nu doar persoanele asigurate ci şi întreaga societate.

În continuare am surprins aspecte privind caracteristicile şi tipologia asigurărilor de persoane, precum şi unele aspecte generale ale acestora. Uriaşele progrese în domeniul ştiinţei şi tehnicii înregistrate în epoca modernă n-au făcut să dispară pericolele (riscurile) la care sunt supuşi oamenii şi bunurile lor. Ele au contribuit la perfecţionarea formelor de protejare a acestora împotriva forţelor distructive ale naturii şi accidentelor.

Societăţile de asigurări preluând asupra lor riscurile care ameninţă persoanele fizice şi pe cele juridice, în schimbul unei prime, oferă acestora o anumită certitudine. Aceste societăţi specializate, care îndeplinesc rolul de asigurători, despovărează pe partenerii lor de contract, pe asiguraţi, de consecinţele materiale ale riscurilor care îi ameninţă, în eventualitatea producerii lor. Preţul pe care asiguraţii îl plătesc asiguratorului (prima de asigurare) fiind mai mic decât pierderea pe care ar putea să o sufere în caz de producere a riscului asigurat.

Capitolul 1

Caracterizarea generală a asigurărilor de persoane

1.1. Caracterizare generală

În zilele noastre, asigurarea este percepută ca o industrie complexă, o reţea regulată care oferă o mare varietate de produse şi servicii care vin în sprijinul indiviziilor, familiilor şi organizaţiilor în problemele de risc. Totuşi, asigurările nu au fost mereu complicate. Metode incipiente de asigurare au fost utilizate de-a lungul mai multor secole. În timp, tehnicile de distributie a riscului s-au dezvoltat treptat ajungând la forma lor actuală.

Evoluţia asigurărilor s-a produs în paralel cu cea a legislaţiei, a contabilităţii şi a formelor de comerţ. Oamenii de afaceri au învăţat să folosească tehnicile de asigurare pentru a micşora riscurile inerente în activitatea lor, aşa cum au învăţat să folosească contractele pentru a stabili responsabilităţile financiare ale părţilor. În trecut, oamenii erau dispuşi să accepte mare parte din riscurile pe care le întâmpinau, bazându-se la nevoie pe sprijinul fnanciar al familiei, sau al comunităţii religioase. Creşterea gradului de complexitate al vieţii moderne i-a determinat să caute protecţie împotriva riscului în rândul mecanismelor de asigurare formale.

Necesitatea cumpărării unei asigurări personale reiese din nevoia de protecţie a oamenilor. Pe lângă toate bunurile deţinute, viaţă şi sănătatea unui individ, integritatea lui fizică, capacitatea de muncă sunt bunurile cele mai de preţ şi pot fi afectate de diferite evenimente nesigure viitoare, ducând asfel la imposibilitatea desfăşurării unei activităţi şi deci a obţinerii unui venit. Necesitatea încheierii unei asigurări de viaţă provine dintr-o nevoie absolută a fiecăruia, de a oferi protecţia financiară a familiei, a dependenţilor sau a celor apropiaţi în cazul decesului, în paralel cu alte avantaje pe care asigurătorii le pot oferi: economisire, pensie, investiţii.

Asigurările de persoane au ca obiect acordarea unei sume de bani (numită sumă asigurată) de către asigurător, în caz de supraveţuire şi în cazul producerii unui eveniment legat de integritatea fizică a asiguratului, cum ar fi: vătămare corporală, îmbolnavire sau deces.