Contractul de Asigurare

Asigurarea compenseaza financiar efectele unui eveniment nefavorabil. Fondurile pentru compensarea financiara a asiguratului sunt create de asigurator din primele platite de persoanele sau organizatiile care au cumparat asigurari. Asiguratul prin despagubirile primite este repus in situatia financiara pe care a avut-o inainte de producerea unui eveniment asigurat. Acest lucru exprima scopul principal al unei asigurari, compensarea pierderilor suferite si nu obtinerea unui profit. In schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asiguratorul accepta riscul unor despagubiri, in cazul in care detinatorul politei va suferi un prejudiciu.

Asigurarea este o metoda de transfer al riscului de la persoanele fizice si juridice catre societatile de asigurari care isi asuma riscul. Daunele materiale si financiare sunt despagubite de catre societatea de asigurari persoanei asigurate, titularului asigurarii din fondurile special create prin primele de asigurare platite de asigurati. Cheltuielile necesare reparatiei unui bun asigurat sau inlocuirii acestuia pot cuprinde in limita sumei asigurate din polita, costul la data daunei al reparatiilor, refacerii, restaurarii, reconditionarii sau inlocuirii partilor avariate sau distruse, precum si al manoperei. Despagubirile se platesc asiguratului in urma producerii unor pagube din riscuri asigurate ce au fost stipulate prin contractul de asigurare.

Contractul de asigurare trebuie sa contina obligatoriu:

• numele sau denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante;

• obiectul asigurarii: bunuri, persoane, raspundere civila, profesionala;

• suma asigurata - reprezinta limita maxima pâna la care se poate ridica despagubirea;

• prima (ratele) de asigurare, valuta in care se efectueaza platile, scadenta platilor;

• perioada asigurata;

• beneficiarul desemnat al despagubirii in caz de deces al persoanei asigurate;

• limitele de despagubire pentru riscurile standard cât si pentru extinderi;

• posibilitatea reintregirii sumei asigurate dupa plata unei despagubiri;

• obligatiile partilor (asigurat si asigurator).

Prin contractul de asigurare, asiguratorul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita in continuarea indemnizatie, in limitele si in termenele convenite

Cap.1 Suma asigurata

1.1 Notiunea de suma asigurata si caracteristicile acesteia

Suma asigurata este suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare la ivirea cazului asigurat . Prezenta in contract a unei sume asigurate este necesara deoarece, in afara faptului ca reprezinta o limita a despagubirii si deci pune in aplicare principiul indemnitar, ea constituie baza de calcul a primei de asigurare. In asigurarea de bunuri, suma asigurata este stabilita cu ajutorul unei operatiuni care se numeste evaluare de asigurare. Suma asigurata prevazuta in contract, care reprezinta limita maxima a despagubirii in caz de sinistru total al bunului asigurat, poate fi mai mica sau egala cu valoarea reala a bunului. Nu se admite o suma asigurata mai mare decat valoarea reala a bunului asigurat, deoarece aceasta ar putea trezi interesul asiguratului pentru producerea riscului, intrucat ar obtine un beneficiu. Bunul poate fi asigurat la valoarea declarata de asigurat si pe care asiguratorul si-o insuseste sau la o valoare agreata, valoare stabilita de parti de comun acord, printr-o expertiza.

Suma asigurata este valoarea pentru care asiguratorul îsi asuma raspunderea în cazul producerii riscului asigurat. Stabilirea acestei sume se realizeaza prin operatiunea denumita evaluare de asigurare. Pe baza sumei de asigurare se vor calcula ulterior primele ce trebuie platite de asigurat.

În cazul asigurarilor de bunuri, suma asigurata poate fi mai mica sau egala cu valoarea bunului asigurat. În nici un caz suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala. O astfel de situatie ar încalca principiul despagubirii, conform caruia despagubirile nu pot fi mai mari decât pierderile suportate de asigurat. În asigurarile prin efectul legii, suma asigurata se stabileste pe baza normei de asigurare (suma de asigurare stabilita prin lege pe unitate de asigurare. La asigurarile facultative suma de asigurare se stabileste, în general, la propunerea clientului însa, pentru anumite bunuri, aceasta poate fi stabilita de asigurator. Asa cum am precizat anterior, polita de asigurare de viata nu reprezinta un contract de despagubire. În schimbul primelor platite de asigurat asiguratorul se obliga sa plateasca, daca se produce riscul, suma asigurata. Aceasta asigurare exclude existenta oricarui raport între pagubele suferite si suma asigurata, viata oamenilor neputând fi evaluabila în bani. Aceeasi situatie se întâlneste si în cazul asigurarilor de raspundere civila. Deoarece, în momentul încheierii asigurarii nu se poate determina o valoare pentru posibilele daune, suma asigurata se stabileste la propunerea asiguratului si cu acordul asiguratorului.