Eficiența economică și socială a activității de asigurări de bunuri

INTRODUCERE

Trăim zi de zi, procurându-ne bunuri şi servicii sau suntem angrenaţi în cadrul societăţilor, a organizaţiilor care furnizează aceste lucruri. Aşa cum afirmă Mintzerg, trăim într-o lume de organizatii, unde ne naştem, învăţăm, ne câştigăm existenţa. Organizaţiile au un rol important în viaţa noastră zilnică şi reprezintă o parte din existenţa noastră cotidiană.

Existenţa individuală şi socio-umană se grevează pe necesităţi şi trebuinţe, a căror satisfacere justifică şi orientează activitatea omului. Unele trebuinţe pot fi satisfăcute imediat sau într-un orizont de timp apropiat, altele sunt posibile într-o anumită eventualitate sub aspectul incertitudinii şi al nesiguranţei.

Studiile statistice evidenţiază regularitatea şi realitatea producerii anumitor evenimente generate de factori naturali sau de însăşi activitata omului, pagubele produse putând fi evaluate măcar cu aproximaţie. Incertitudinea constă în faptul că nu pot fi identificate subiectele (persoane fizice au juridice) asupra cărora planează pericolele respective, intensitatea şi momentul producerii evenimentului.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupaşi să prevină şi să suporte în comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamităţi naturale şi accidente). Omul a simţit nevoia de protecţie datorită numeroaselor pericole la care este expus. Aceste potenţiale pericole au apărut, datorită dezvoltării tehnicii şi tehnologiei, ştiinţei, activităţii omului precum şi dezlănţuirii forţelor naturii.

Printre factorii perturbatori şi dezechilibranşi ai procesului reproducţiei sociale se numără calamităţile naturale, accidentele, precum şi anumite evenimente ce survin în viaţa omului .

Necunoscâdu-se nici momentul ivirii şi nici intensitatea acţiunii acestora, ele pot provoca distrugerea totală sau parţială a unor bunuri, întreruperea producţiei şi/sau transportului, pierderi de vieţi omeneşti, pierderea capacităţii de muncă a unor persoane.

În scopul prevenirii prejudiciilor provocate de asemenea fenomene (evenimente) viitoare şi nesigure, al limitării efectelor lor în cazul în care s-au produs şi al reluării neîntârziate a activităţii economice vremelnic întrerupte, se folosesc pe scară largă soluţiile oferite de instituţiile de asigurări.

În ţările dezvoltate, asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale pentru că, prin valoarea adaugată creată, societăţile de asigurare, de intermediere sau de prestări de servicii inedite participă la sporirea produsului intern brut, oferă locuri de muncă, participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară şi prin sumele acordate asiguraţilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate.

Rolul pe care îl are activitatea de asigurare în economia unei ţări rezultă din funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească asigurarea.

În principal, acestea sunt următoarele:

Funcţia de bază a asigurării este aceea de a acoperi pagubele produse asiguraţilor de calamităţi sau accidente (asigurările de bunuri şi de răspundere) şi de a achita asiguraţilor anumite sume, în cazul în care ar interveni unele evenimente în viaţa lor (asigurările de persoane). Aceasta este funcţia directă care face ca asigurarea să prezinte interes atât pentru asiguraţi (populaţia şi unităţile economice), cât şi, direct sau indirect, pentru economia generală a ţării.

Acest interes constă în:

opentru asiguraţi: asigurarea dă o siguranţă care de multe ori este esenţială pentru bunul interes al activităţii omului sau al unităţii productive. Se pune problema dacă omul ştie că, în cazul în care ar afecta rezultatele muncii lui, el sau unitatea pentru care răspunde sau este delegat sunt protejaţi şi vor fi despăgubiţi, şi astfel în cazul în care acesta lucrează cu senzaţia că s-ar putea ca, la un moment dat, rezultatul muncii lui să fie distrus, trebuind eventual să reînceapă activitatea şi având de înfruntat greutăţi financiare, poate foarte mari. Ţinând seama de cele menţionate mai sus, prin garanţia pe care o prezintă asigurarea, omul se simte mai liber, are mai multă iniţiativă în a-şi îndeplini sarcinile sau în a crea ceva nou, ceea ce are cu atât mai multă importanţă cu cât activitatea respectivă este mai legată de posibilitatea ivirii unor pierderi sau pericole iminente.

opentru economia ţării: pagubele produse de calamităţi sau de accidente, cele care nu pot fi evitate sau prevenite, cu toate măsurile de prevenire a fi luate, reprezintă pierderi efective, de substanţă, nu doar pentru persoanele fizice sau unităţile economice păgubite ci şi pentru întreaga economie. Ea are rolul de a contribui prin acordarea cât mai operativă a despăgubirii sau a sumei asigurate corespunzătoare, la refacerea într-un timp cât mai scurt a producţiei întrerupte sau frânate din unităţile calamitate, respectiv la refacerea cât mai rapidă a capacităţii de muncă a persoanelor vătămate sau păgubite. În modul acesta, asigurarea are un efect direct, stimulativ, asupra dezvoltării economiei.