Cuprins
- 1.Introducere în lumea asigurărilor 3
- 2.Evoluţia asigurărilor pe plan mondial 5
- 2.1.Începuturile asigurărilor 5
- 2.2.Evoluţia asigurărilor 6
- 2.3.Piaţa internaţională a asigurărilor 8
- 3.Evoluţia asigurărilor în România 11
- 3.1.Istoria asigurărilor din România 11
- 3.2.Asigurările din România în perioade 1871-1948 11
- 3.3. Asigurările în perioada economiei planificate 13
- 3.4.Asigurările în România după 1990 14
- 4.Aderarea României la Uniunea Europeană 18
- Bibliografie 20
Extras din proiect
Capitolul I
Introducere în lumea asigurărilor
Ce semnificaţie are termenul ,,asigurare” - Ce înseamnă pur si simplu o asigurare - La ce ajută- Cum au aparut asigurările - Sunt doar câteva întrebări frecvente , în legătură cu asigurările , ce cu toţii le putem adresa şi a căror răspuns chiar ne privesc pe noi înşine în viaţa de zi cu zi
Pentru început , dintotdeauna omul a dorit să prevină apariţia pericolelor şi a evenimentelor nedorite , căutând să se protejeze pe el însuşi , familia , patrimoniul său Astfel se observă vechimea existenţei asigurărilor şi sfera sa de cuprindere.
O simplă întrebare ne demonstrează importanţa şi complexitatea acestui domeniu al asigurărilor. Ce este o asigurare - În literatura de specialitate sunt formulate accepţiuni diferite în ceea ce priveşte conceptul de asigurare.
Conform profesorilor Iulian Văcărel şi Florin Bercea , “asigurarea acţionează în strânsă legătură cu existenţa unor riscuri comune a căror producere poate provoca pagube importante economiei naţionale şi populaţiei”. Profesorul Gheorghe Bistriceanu consideră că : “asigurarea este un sistem de relaţii economico-sociale , proces obiectiv necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorât din acţiunea legilor economice obiective , care constă în crearea în comun, de către populaţie şi agenţii economici ameninţate de anumite riscuri , a unui fond din care se compensează daunele şi satisfac şi alte cerinţe economico-financiare , probabile , imprevizibile. “ Piaţa asigurărilor din Londra , Lloyd’s , atribuie o definiţie conform căreia ,,asigurarea este contribuţia celor mulţi la nenorocirea celor puţini ’’ , valabilă şi în cazul solidarităţii.
Conform Legii 32/10.04.2000 : “asigurarea este operaţiunea prin care un asigurător constituie pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi, expuşi la producerea anumitor riscuri , şi îi indemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate.”
Se observă diversitatea definiţiilor atribuite acestui termen şi domeniu al asigurărilor. Ţinând seama de toate aceste condiţii, valorificând elementele pozitive ale definiţiilor analizate şi adăugând precizările considerate necesare, apreciem că o definiţie mai corectă a asigurărilor poate fi următoarea: asigurările constituie relaţii economice, în formă bănească, stabilite pe baze obligatorii sau contractuale, generate de transferul unor riscuri pure între asiguraţi şi asigurători şi prin care se constituie şi se utilizează, pe baze mutuale, fonduri băneşti specifice (de asigurare).
Pe scurt , asigurarea constă în protecţia financiară pentru pierderi cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri.Putem afirma că esenţa conceptului de asigurare stă în scopul şi metoda acesteia : scopul - compensarea pagubelor produse de calamităţi ale naturii şi accidente, prevenirea pagubelor ; iar
metoda - acoperirea unor riscuri, crearea unei comunităţi de risc, toate acestea materializate prin formarea şi utilizarea fondului de asigurare.
Toate aceste opinii oglindesc complexitatea acestui concept şi dificultatea definirii sale , fapt subliniat şi în literatura consacrată acestui subiect ( „asigurarea este un mecanism complex şi în consecinţă greu de definit“ )
Pentru a înţelege rolul asigurărilor şi vitalitatea lor , trebuie avute în vedere funcţiile acestora.În primul rând asigurarea poate avea rolul de a preveni producerea evenimentului dăunător prin impunerea asiguratului a unei conduite preventive (funcţia de prevenire a daunelor) , iar dacă dauna s-a produs deja , aceasta acordă despăgubire asiguraţilor, prin repararea bunurilor, repararea unor prejudicii sau acordarea unor sume de bani ( funcţia de despăgubire ). Prin acumularea sumelor de bani plătite ca prime şi prin intervalul de timp dintre momentul încasării primelor şi plata indemnizaţiilor, societăţile de asigurare ajung să deţină temporar valori importante. Ele au datoria să le plaseze pe piaţa de capital în scopul obţinerii de venituri suplimentare. Astfel, se pot constitui depozite la bănci sau efectua operaţiuni mobiliare ( funţia financiară ).în cazul prejudiciilor , prin intermediul asigurărilor , acestea pot fi depistate de către stat (funcţia de control)
Astfel , asigurările s-au născut din nevoia imperioasă de protecţie a omului şi a avutului său agonisit cu trudă , împotriva forţelor distructive ale naturii , accidentelor şi bolilor ,din nevoia constituirii unor mijloace de existenţă în condiţiile pierderii sau reducerii capacităţii de muncă în urma accidentelor , bolilor sau atingerii unei anumite vârste Dezvoltarea societăţii a însemnat o continuă strădanie a omului în găsirea celor mai bune soluţii de rezolvare a acestor probleme , de apărare în faţa unor evenimente care le pot periclita existenţa şi devenirea
Viaţa oamenilor nu este întotdeauna lipsită de evenimente nedorite , indiferent de câtă grijă şi atenţie se acordă evitării acestor situaţii Cu toate acestea oamenii vor să se bucure de viaţă zi de zi , cu bucuriile sau neplăcerile pe care le aduce aceasta Deci , apariţia asigurărilor a fost inevitabilă şi s-a dovedit vitală pentru existenţa tuturor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evolutia Asigurarilor pe Plan Mondial si in Tara Noastra.docx