Locul și Rolul Asigurărilor în Economia Românească

Introducere

“Dacă ar fi după mine, aş scrie cuvântul asigurare pe uşa fiecărei case şi pe fruntea fiecărui om pentru că sunt convins că pentru sacrificii neconceput de mici, familii întregi pot fi protejate împotriva catastrofelor care le-ar putea distruge pentru totdeauna...Abia atunci aş putea fi mulţumit, căci asigurarea protejează familia în cazul ivirii unei nenorociri şi a unor pagube ireparabile... ” afirma cândva în trecut Winston Churchill…afirmaţie care s-a dovedit a fi din ce în ce mai controversată şi care şi-a dezvoltat activitatea odată cu interesul manifestat de fiecare în legătură cu siguranţa pe care trebuie să o constituie omul atât pentru bunurile pe care le posedă cât şi asupra propriei persoane.

Asigurările reprezintă un element esenţial al mecanismului economiei de piaţă, contribuie la dezvoltarea economică a ţării şi la extinderea relaţiilor economice externe .

Oricine are nevoie de protecţie, indiferent dacă ne gândim la persoane fizice sau persoane juridice. în timpul unei vieţi întregi se acumulează o serie de bunuri, de valori, agonisite cu multă trudă, care pot dispărea într-o clipă în urma unui incendiu, a unui cutremur, a unui furt sau unui alt motiv. Pierderea financiară rezultată nu poate fi compensată pe altă cale decât prin asigurare. în acelaşi timp, integritatea fizică, sănătatea, capacitatea de muncă pot fi şi ele afectate, ducând la imposibilitatea desfăşurării unei activităţi, deci lipsa unui venit. Ca persoane juridice, nevoile de asigurare sunt asemănătoare cu cele ale persoanelor fizice, privind asigurările de bunuri, pierdere a profitului, credite, dar ele se manifestă şi ca urmare a răspunderii pe care persoana juridică o are faţă de angajaţii săi.

In ţările dezvoltate, asigurările reprezintă o parte a educaţiei, a tradiţiei şi chiar a vieţii, în timp ce în România, în prezent, suntem departe de a putea vorbi de o educaţie la nivelul întregii populaţii în acest domeniu.

Conştientizarea şi manifestarea nevoii de protecţie a oricărui om, ca şi decizia de a cumpăra o asigurare, ca demers individual şi facultativ, sunt determinate în mare măsură de factori obiectivi – economici, financiari, sociali, familiali, educaţionali şi factori subiectivi – experienţele anterioare, cunoaşterea avantajelor şi protecţiei oferite de asigurare.

In acelaşi timp, toate aceste avantaje nu depind numai de asigurătorii priviţi individual, ci şi de existenţa unei pieţe sănătoase a asigurărilor, de reglementări stricte care să nu permită funcţionarea unor societăţi neprofesionale, ale căror eşecuri afectează încrederea clienţilor şi performanţele întregii pieţe.

Se observă că în acest secol asigurările, dependente în mod direct de viaţa economică, de producţia de bunuri mobile şi imobile, de comerţul internaţional, de fluxurile de bunuri, valori şi oameni, au înregistrat o tendinţă vizibilă de creştere, fapt ce a influenţat pozitiv şi evoluţia reasigurărilor.

Astfel, asigurările şi reasigurările joacă un rol important în dezvoltarea comerţului internaţional şi a serviciilor financiare şi deţin o poziţie cheie în viaţa industrială şi comercială a lumii.

Integritatea corporală şi viaţa omului, ca şi avutul agonisit cu trudă de el, sunt adesea ameninţate de felurite pericole. Împotriva acestora el luptă cu toate mijloacele, pe care mintea le-a conceput de-a lungul timpului.

Între acestea, un loc aparte îl ocupă asigurările, care dispun de o panoplie bogată în arme defensive. Societăţi de asigurare, asociaţii mutuale, organisme publice, private sau mixte, de garantare şi asigurare, etc. se angajează să protejeze-evident nu în mod gratuit- persoanele fizice şi juridice ameninţate de fenomene ori evenimente aleatorii, generatoare de prejudicii greu - dacă nu imposibil - de suportat de cei care acţionează în mod solitar.

Recunoaştem sau nu, omul rămâne, măcar în parte, sub vremi . Nu poate prevedea totul şi nu întotdeauna evenimentele decurg aşa cum au fost prevăzute, fie că se referă la viaţa indivizilor, persoanelor, fie că privesc cadrul natural sau socio-economic în care evoluează.

Asigurarea constituie un sistem de relaţii economice, care implică aportul unui număr mare de persoane fizice şi juridice în constituirea unui fond bănesc, în condiţiile în care fiind ameninţate de aceleaşi pericole, în existenţa şi activitatea lor, concep şi recunosc oportunitatea prevenirii şi înlăturării pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare, probabile, posibile, dar nesigure.

Asigurarea este o practică a creării, în mod preventiv, a condiţiilor şi a resurselor băneşti pentru dezdăunarea celor care au suferit pagube ca şi pentru plata unor sume cuvenite celor în viaţa cărora au intervenit anumite evenimente faţă de care au convenit utilizarea acestei practici.

În ţările dezvoltate, asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale, deoarece prin valoarea adăugată creată în societăţile de asigurare, de intermediere şi alte prestări de servicii înrudite, participă la sporirea produsului intern brut; oferă locuri de muncă unui mare număr de persoane; participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară, cu resurse băneşti pe care le pune la dispoziţia băncilor, agenţilor economici sau autorităţilor publice iar prin sumele acordate asiguraţilor (ca despăgubiri, indemnizaţii, rente) contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate de riscurile asigurate.

Unii specialişti pun în evidenţă anumite valenţe specifice asigurărilor: calitatea de ramură prestatoare de serviciu, de intermediar financiar şi de activ financiar .

Asigurarea ca ramură prestatoare de servicii, se relevă prin faptul că societatea de asigurare, în schimbul primelor de asigurare încasate, oferă asiguratului un produs necorporal specific – “preluarea răspunderii pentru riscurile asigurate”, “securitatea” pentru cazurile convenite prin contractul de asigurare.

Desigur, obligaţia asumată de societatea de asigurări faţă de asiguraţi este influenţată de caracterul aleator al fenomenelor asigurate. Ca urmare, echilibrul între primele de asigurare încasate şi indemnizaţiile datorate poate fi afectat de abateri. Dacă abaterile sunt favorabile pentru asigurător ele măresc profitul. Dacă abaterile sunt nefavorabile, se impune compensarea acestora prin venituri generate din alte surse: dobânzi la depozite bancare, plasamente de capital, etc.