Cuprins
- CAPITOLUL I - STRUCURA SAU SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE 1
- SECŢIUNEA 1 – NOŢIUNI GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE 1
- SECŢIUNEA 2 – STRUCTURA TERITORIALĂ A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE 3
- 1. Consideraţii generale 3
- 2. Construirea sistemului administraţiei publice pe baza criteriului teritorial 4
- 3. Centralizarea administrativă 5
- 4. Descentralizarea administrativă pe baza principiului autonomiei locale 6
- 5. Deconcentrarea administrativă 9
- 6. Tutela administrativă 10
- SECŢIUNEA 3 - STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE 11
- 1. Consideraţii generale 11
- 2. Construcţia sistemului administraţiei publice după criteriul funcţional 12
- 3. Structura funcţională la nivelul administraţiei centrale 13
- 4. Structura funcţională la nivelul administraţiei locale 14
- SECŢIUNEA 4 - STRUCTURA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE DIN PERSPECTIVA ŞTIINŢEI ADMINISTRAŢIEI 15
- CAPITOLUL II - ADMINISTRAŢIA DE STAT DIN TERITORIU 19
- SECŢIUNEA 1- NOŢIUNEA ŞI ELEMENTELE ADMINISTRAŢIEI STATULUI DIN TERITORIU 19
- SECŢIUNEA 2 - STATUTUL PREFECTULUI 20
- SECŢIUNEA 3 - ATRIBUŢIILE PREFECTULUI 21
- 1. Atribuţiile prefectului ca reprezentant al Guvernului 21
- 2. Atribuţiile prefectului ca organ de administraţie publică generală 23
- 3. Atribuţiile de coordonare ale prefectului 24
- 4. Actele prefectului 25
- SECŢIUNEA 4 - COLABORATORII PREFECTULUI 26
- 1. Subprefectul 26
- 2. Prefectura şi aparatul propriu al prefecturii 26
- 3. Colegiile prefecturale 37
- CAPITOLUL III – ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE 39
- SECŢIUNEA 1 - NOŢIUNI GENERALE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 39
- SECŢIUNEA 2 - CONSILIILE LOCALE 48
- 1. Componenţa consiliului local 48
- 2. Constituirea consiliilor locale 48
- 3. Validarea consiliilor locale 49
- 4. Jurământul consilierilor 50
- 5. Statutul consilierilor locali 50
- 6. Atribuţiile consiliului local 55
- 7. Funcţionarea consiliului local 58
- SECŢIUNEA 3 - PRIMARULUI 60
- 1. Alegerea primarului 60
- 2. Statutul primarului 62
- 3. Atribuţiile primarului 65
- 4. Actele primarului 67
- SECŢIUNEA 4 - SECRETARUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE, INSTITUŢIILE ŞI SERVICIILE LOCALE 68
- 1. Secretarul judeţului, comunei, oraşului sau municipiului 68
- 2. Serviciile publice locale 70
- 3. Administratorul public 71
- SECŢIUNEA 5 - CONSILIUL JUDEŢEAN 72
- 1. Componenţa şi constituirea consiliului judeţean 72
- 2. Atribuţiile consiliului judeţean 73
- 3. Funcţionarea consiliului judeţean 76
- 4. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean 77
- 5. Serviciile publice ale consiliului judeţean 79
- SECŢIUNEA 6 - ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 80
- BIBLIOGRAFIE 84
Extras din proiect
CAPITOLUL I - STRUCURA SAU SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
SECŢIUNEA 1 – NOŢIUNI GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Organele administraţiei publice sunt acele organe de stat care exercită puterea executivă care îndeplinesc o activitate fundamentală de realizare a puterii de stat, anume administraţia de stat.
Într-o accepţie mai recentă, se afirmă că definim organul administraţiei publice ca fiind aceea structură organizaţională care, potrivit Constituţiei şi legii, are personalitate de drept public şi acţionează, din oficiu, pentru executarea legii sau prestarea serviciilor publice, în limitele legii, sub controlul, direct sau indirect, al Parlamentului.
Ele sunt colective organizate de oameni care desfăşoară o activitate determinată realizând puterea de stat şi având o competenţă proprie, stabilită prin acte normative.
În cadrul administraţiei statului, îndeplinirea sarcinilor de interes general este reprezentată între administraţia publică centrală şi cea locală din unităţile administrativ-teritoriale, cărora le revine sarcina de a administra interesele locale. Astfel, pe de o parte, există administraţia statului înfaptuită de administraţia publică centrală de specialitate sub autoritatea guvernului, ale cărui organe se ramifică pe ansamblul teritoriului statal, iar pe de alta parte, administaţia publică locală, sub autoritatea şi gestiunea unor entităţi locale având diverse denumiri: departamente, provincii, judeţe, regiuni, municipii, oraşe, comune şi altele. Toate aceste entităţi teritoriale, indiferent cum se numesc într-un stat ori altul, acţionează în numele respectivelor persoane juridice politico-teritoriale.
După cum se precizează în literatura juridică de drept administrativ, orice structură şi activitate a administraţiei este determinată de mediul uman de sarcinile asumate de administraţie şi de mijloacele de care dispune.
Astfel spus, organele administraţiei publice au o sumă de părţi componente şi anume: personalul sau funcţionarii organelor administraţiei, mijloacele materiale şi băneşti, competenţa acestor organe.
În ce priveşte personalul organelor administraţiei de stat, acesta prezintă o deosebită însemnătate, deoarece activitatea acestor organe nu este altceva decât ansamblul activităţiilor desfăsurate de către fiecare persoană din acel organ. Din această cauză se impune ca fiecare perosană din cadrul organelor administraţiei publice să aibă o pregătire profesională corespunzătoare cu sarcinile ce îi revin în acel organ.
În afara de personal, organele administraţiei publice au nevoie, pentru a-şi putea desfăşura activitatea normală de mijloace materiale (clădiri, mobilier, mijloace de transport, calculatoare etc.), precum şi de mijloace băneşti. Mijloacele materiale şi băneşti sunt repartizate în funcţie de sarcinile şi atribuţiile acestora. Sursele de finanţare provin atât de la bugetul statului, cât şi din impozite şi taxe locale, pentru organele administraţiei teritoriale.
Totalitatea organelor care realizează administraţia publică în ce priveşte activitatea de organizare a executării şi de executare a legii reprezintă sistemul organelor administraţiei publice, între care există legături prin care se asigură funcţionalitate sistemului.
Din sistemul organelor administraţiei publice fac parte organe ale administarţiei publice diferite ca formă de organizare şi ca activitate, legate într-o masură mai mică sau mai mare de puterea politică, dar unite prin natura activitaţii pe care o realizează precum şi prin variate legături care dau o anumita coerenţa sistemului în funcţionalitatea lui sa.
SECŢIUNEA 2 – STRUCTURA TERITORIALĂ A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
1. Consideraţii generale
Prin structura sistemului administraţiei publice întelegem felul în care este organizată realizarea administraţiei publice ca activitate. Prin structură se întelege o anumită modalitate de alcătuire, de construcţie de organizare a unui scop a unui domeniu de activitate.
Administraţia ca activitate înseamnă organizarea executarii si executarea legii în cele mai diferite domenii de activitate socială şi în raport cu anumite colectivitaţi umane care alcătuiesc sistemul social global în legătură cu care se realizează administraţia publică. Gruparea colectivităţilor sociale, în raport cu care se construieşte sistemul administraţiei publice se face pe criteriul teritorial care este un criteriu de organizare a societaţii.
Sistemul administraţiei publice se construieşte pentru realizarea unor activitaţi de organizare a executării şi de executare a legii, care se referă la întreaga populaţie a ţării şi se aplică pe întreg teritoriu statului şi în unităţile teritorial adminitrative ale acestuia. Astfel, sistemul administraţiei publice se va construi pentru a realiza activităţi care interesează întreaga populaţie a ţării şi în unitaţile teritorial administrative – comuna, oraşul, municipiul şi judeţul, pentru realizarea unor activităţi care privesc colectivităţile sociale constituite în respectivele unităţi teritorial administrative.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organele de Administratie Publica.doc