Riscul în Asigurări

1. Riscul

1.1 Introducere

În societatea umană riscul apare ca un eveniment posibil şi nedorit (alteori dorit), previzibil sau imprevizibil producător de pierderi materiale sau morale.

Riscul este o primejdie, un pericol, un inconvenient (eveniment) posibil, o întâmplare neplăcută.

Riscul este un eveniment viitor, incert (cert), probabil, a cărui producere ar putea provoca diferite pierderi de bunuri sau ar putea afecta sănătatea, integritatea corporală sau viaţa oamenilor, ori ar produce pierderi morale. De asemenea, riscul este o primejdie posibilă, un eveniment incert (cert), posibil şi viitor, care poate afecta bunurile, capacitatea de muncă a oamenilor, sănătatea şi viaţa persoanelor, independente de voinţa părţilor din asigurări. Riscul este şi posibilitatea de distrugere parţială sau totală a bunurilor ca urmare a producerii unor fenomene imprevizibile.

Riscul mai este înţeles ca fiind probabilitatea producerii unui fenomen împotriva căruia se contractează o asigurare, precum şi protecţia pe care şi-o asumă societatea de asigurări prin contractarea unei asigurări sau reasigurări.

Riscul este un pericol, un inconvenient posibil, o primejdie la care sunt expuse bunurile, persoanele, afacerile, de care omul este conştient şi, în consecinţă, el se străduieşte să-şi creeze mijloace de prevenire şi de atenuare a efectelor lui nedorite sau chiar de înlăturare a lor de căte ori, prin natura lucrurilor este posibil.

Riscul se manifestă atât în relaţiile dintre oameni, cât şi în raporturile dintre om şi natură.

Riscul este un eveniment posibil, viitor şi probabil la care sunt expuse bunurile, patrimoniul, viaţa, sănătatea sau integritatea fizică a persoanelor. El poate fi previzibil, atunci când factorii care ar aduce pierderi pot fi prevăzuţi cu anticipaţie şi neprevizibil, determinat de situaţii fortuite. Chiar şi în cazul riscurilor previzibile, mărimea pagubei nu poate fi stabilită anticipat cu precizie. În economie sunt unele activităţi care, prin specificul lor, comportă riscuri mai mari. De regulă, acestea sunt activităţile asupra cărora factorii incerţi au o influenţă mai mare, iar elementele de probabilitate au o pondere mai ridicată. Pentru prevenirea şi compensarea pagubelor provocate de riscuri se folosesc diferite forme de asigurare.

Riscul este prezent permanent şi oriunde. Practic orice activitate economică, socială, culturală, politică etc. poate fi ameninţată de producerea unor evenimente cauzatoare de pierderi. De asemenea, viaţa fiecăruia, bunurile sale pot fi afectate de accidente, cutremure, grindină, inundaţii sau alte catastrofe. Dacă nu există riscuri, nu există asigurari.

Prin urmare, activităţile economice şi sociale comportă diferite riscuri, iar pentru prevenirea şi compensarea pagubelor provocate de riscuri se practică diferite forme de asigurare.

Riscul este posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă.

Şansa de producere a daunei se determină astfel:

P = x / n

în care:

P este probabilitatea producerii daunei;

x – daune;

n – numărul total de cazuri.

În asigurări, riscul are mai multe semnificaţii, şi anume: posibilitatea de distrugere parţială sau totală a bunurilor ca urmare a producerii unor fenomene imprevizibile; probabilitatea producerii fenomenului împotriva căruia se contractează asigurarea; protecţie pe care şi-o asumă societatea de asigurări împotriva unei primejdii.

1.2 Clasificarea riscurilor

Într-un cadru general sistemul riscurilor se prezintă în felul următor:

1) Riscuri generale care au ca forme de manifestare:

- calamităţi naturale

- accidente

- deces

2) Riscul de ţară are ca forme de manifestare:

- informaţii economice

- risc politic

- grad de îndatorare

- datoria externă

- rata de creditare

- acces la finanţare bancară

- acces la pieţe externe

- raportul dintre disponibilizări pe termen şi marja de forfetare