Riscul în asigurări și gestiunea riscului

Capitolul I

Riscul in asigurari

1.1. Notiuni introductive

De cand exista viata pe pamant, persista un element esential care ne conduce si ne guverneaza viata, aceasta este incertitudinea, fiind de fapt baza si originea riscului. De cand ne nastem si pana murim, suntem inconjurati de incertitudini.

Se naste intrebarea: “Ce se ascunde dincolo de pragul incertitudinii?” La un moment dat, actiunea pe care o doream a se produce se va infaptui, favorabil sau nefavorabil, trecandu-se intr-o alta sfera, si anume a certitudinii. Apare astfel necesitatea definirii notiunii de risc.

O analiza a societatii arata faptul ca dezvoltarea sociala si cresterea economica au intensificat in timp riscul, amplificandu-l odata cu dezvoltarea economiei si evolutia progresului stiintific.

Riscul reprezinta conditia de baza a asigurarii. Daca nu ar exista riscuri, nu ar exista nici asigurari. De aceea riscul reprezinta un element specific asigurarii, fiind obiectul oricarui contract de asigurare. Incercand o definire a riscului, se poate spune ca “riscul este un pericol, o primejdie la care sunt supuse bunurile, oamenii, afacerile si pentru care societatile de asigurari pot oferi protectie”.

In sens largul, riscul este considerat ca o intamplare nedorita. Din punct de vedere al asigurarii, nu se pot asigura decat acele evenimente prin a caror producere pot aparea pierderi.

Nu exista o singura definitie a riscului; fiecare categorie de activitate si-a definit propria definitie a conceputului de risc. Totusi riscul are o stransa legatura cu incertitudina de aparitie a unei pierderi. Unii autori considera riscul a fi o variatie aleatorie a rezultatelor posibile in legatura cu un eveniment sau posibilitatea ca pierderile sa fie mai mari decat nivelul normal, anticipat sau obisnuit. Notiunea de risc in asigurari, poate fi privita si definita sub aspect juridic, dar si tehnic.

Din punct de vedere juridic, riscul constituie eveniment viitor dar incert, al carui moment de aparitie este nedeterminat si aflat in afara influentei si vointei partilor, contra caruia asiguratul isi ia masura de protectie prin incheierea asigurarii.

Din punct de vedere al tehnicii, riscul este caracterizat prin probabilitatea de producere a evenimentului respectiv si prin volumul acestuia.

Riscul constituie element al unei asigurari numai daca indeplineste anumite conditii juridice, tehnice, economice, conditii care sta la baza unui risc asigurabil, asa cum se releva in continuare:

1. riscul trebuie sa fie posibil, deoarece in caz contrar asigurarea este lipsita de interes economic, deci inutila. Ex: riscul de a se produce taifunuri in tara noastra.

2. riscul trebuie sa fie real si sa prezinte un grad mare de periculozitate pentru asigurat. Ex: nu putem incheia o asigurare de viata in care suma asigurata sa se plateasca asiguratului la implinirea varstei de 150 de ani.

3. riscul trebuie sa aiba caracter incert, deci sa se produca intamplator. Ex: chiar daca decesul este considerat un eveniment cert, in acest caz producerea lui este incerta in perioada de valabilitate a asigurarii.

4. riscul trebuie sa se produca indiferent de vointa asiguratului. Ex: o persoana si- a asigurat locuinta impotriva incendiilor, dar aceasta a contribuit la incendiul care i-a devastat proprietatea.

5. riscul trebuie sa prezinte extensie teritoriala cat mai mare, care permite constituirea cat mai facila a fondului de asigurare si practicarea unor prime de asigurare mai mici. Ex: RCA.

6. riscul trebuie sa se produca cu regularitate sau cu o anumita frecventa.Ex: asigurarea de viata.

7. riscul trebuie sa fie licit, se intelege de la sine ca pentru a fi asigurabil un risc trebuie sa fie in concordanta cu legile.

Existenta riscului sub toate formele sale atrage dupa sine necesitatea asigurarilor, care au rolul de a permite oamenilor, daca nu evitarea riscului, macar diminuarea sau inlaturarea consecintelor sale.

Atunci cand se confrunta cu un risc, indivizii reactioneaza diferit. Astfel, exista persoane cu aversiune fata de risc, ele preferand un castig modic dar sigur, persoane indiferente la risc (categorie care cuprinde marea majoritate a indivizilor) si persoane cu inclinatie catre risc, respectiv acele persoane care ar risca oricat din dorinta obtinerii unui castig. Existenta nu poate fi gandita fara riscuri. Singura noastra sansa este de a constientiza in mod realist riscurile la care putem fi supusi, de a incerca o evaluare cat mai adecvata a lor si, respectiv de a gasi metodele cele mai potrivite de a controla aceste riscuri.

Atunci când însa are loc, evenimentul potential producator de pagube poate fi descris: el are o origine, unul sau mai multi vectori si o tintă.

Originea este data de cauza sau cauzele conjugate ale evenimentului. Un eveniment ce produce pagube se datoreaza, n general, unui lant de cauze care formează un arbore generic al producerii sale, arbore care poate ajunge foarte departe, în spaiu si timp. Extinderea analizei acestui lant este insa determinata, în mod normal, de ratiuni practice, cu precizarea faptelor generatoare esentiale si caracteristice si care sunt importante si din punct de vedere al prevenirii riscului.

Vectorii reprezintă mijloacele de transfer a riscului si sunt caracterizati atat de natura pericolului (chimic, biologic, mecanic, radioactiv, seismic), cat si de mediul prin care se transfera (aerul, solul). Astfel, radiatiile si particulele radioactive, respectiv, aerul, sunt vectorii riscului de radiatii.

Tinta o constituie victimele producerii riscului, care pot fi indivizi, grupuri de persoane, sau patrimoniile acestora.