Studiu privind asigurarea facultativă de avarii și furt a autovehiculelor la o societate de profil

la o societate de profil

CAPITOLUL I.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND ASIGURÃRILE

1.1. NECESITATEA SOCIAL – ECONOMICÃ A ASIGURÃRILOR

Fiinta umanã, pe parcursul vietii sale, urmãreste satisfacerea anumitor nevoi, nevoi pe care psihologul Abraham Maslow, care a elaborat o teorie a motivatiilor umane, considerã cã sunt în numãr de cinci. Trebuintele primare sunt cele mai puternice, însã gradul actual de dezvoltare a societãtii umane asigurã satisfacerea acestora aproape în totalitate.

Nevoia de securitate, situatã pe al doilea strat al piramidei trebuintelor, a determinat întotdeauna oamenii sã caute sã se protejeze împotriva riscurilor, a pericolelor care le afecteazã existenta ori le prejudiciazã bunurile. În cadrul acestor riscuri sau pericole se cuprind incendiile, exploziile, catastrofele naturale, catastrofele din timpul avariilor la masini. De asemenea, în viata oamenilor apar evenimente din care unele dorite cum ar fi nasterea unui copil, cãsãtoria, ajungerea la o anumitã vârstã, altele întâmplãtoare si posibile cum ar fi accidentele, invaliditatea, bolile sau chiar inevitabile cum ar fi decesul. Fiinta umanã si patrimoniul economic sunt amenintate în cursul evolutiei lor de primejdii neprevãzute.

Strãdaniile de prevenire a unor asemenea evenimente, de limitare a pagubelor si înlãturare a efectelor, au fost variate. Însã, oricât de bine organizate si de laborioase ar fi mãsurile de apãrare întreprinse de societate, acestea au numai capacitatea de a limita frecventa riscurilor si proportiile pagubelor. Pe de altã parte, stiinta si tehnica modernã, desi au conferit un anumit grad de confort vietii oamenilor, constituie ele însele factori generatori de risc (poluarea unor localitãti puternic industrializate, cresterea numãrului de accidente de circulatie, cresterea ratei bolilor profesionale, etc.), de aceea, societatea, oamenii trebuie sã-si creeze anumite rezerve materiale si bãnesti din resursele proprii la care sã apeleze la nevoie, trebuie sã creeze „resurse actuale pentru nevoi viitoare”.

Crearea unor rezerve bãnesti si materiale este cea mai veche formã de protectie si ea poate fi realizatã în mai multe variante:

a) constituirea unui fond de protectie la nivel individual. Dezavantajele acestei forme de protectie rezidã în imposibilitatea practicã de a constitui un fond de rezervã suficient de mare încât sã acopere toate riscurile, iar caracterul imprevizibil al riscului necesitã asigurarea unui grad de lichiditate ridicat, care poate fi realizat, dar cu cost de oportunitate ridicat;

b) constituirea unui fond de protectie la nivel departamental sau la nivel centralizat, prin includerea lor ca destinatii de cheltuieli în cadrul bugetului de stat sau în cadrul bugetelor locale. Mãrimea unor asemenea fonduri constituite pe seama resurselor bugetare -si asa precare- nu va fi însã suficientã pentru realizarea unei protectii reale. Pe de altã parte, dacã se are în vedere faptul cã cei care beneficiazã de sumele cu titlu de indemnizatie sunt altii decît cei care suportã costul constituirii fondurilor, ele au un caracter de protectie socialã;

c) constituirea unor fonduri de protectie prin contributia tuturor celor afectati de posibilele pericole cu o anumitã sumã, calculatã în functie de frecventa si intensitatea riscului împotriva cãruia se solicitã protectie. Asemenea fonduri, numite fonduri de asigurare, se constituie la nivelul unor unitãti specializate în oferirea de protectie, denumite asigurãtori.

Dintre variantele de protectie prezentate, cea mai eficientã modalitate o reprezintã ultima: protectia prin asigurare, societãtile de asigurare preluând asupra lor riscul care amenintã persoanele fizice si juridice în schimbul unei prime plãtite de cãtre acestia. Aceste societãti specializate, nelipsind astãzi din peisajul oricãrei economii nationale, despovãreazã pe partenerii lor de contract de consecintele materiale ale riscurilor în eventualitatea producerii lor.

În tãrile dezvoltate, asigurãrile au devenit o ramurã importantã a economiei nationale din urmãtoarele considerente:

- prin valoarea adãugatã societãtile de asigurãri, de intermediere si prestãri înrudite participã la sporirea venitului national;

- oferã locuri de muncã unui numãr însemnat de persoane care realizeazã o productivitate mai mare decât media pe economie;

- participã la oferta de capital pe piata financiarã cu resurse bãnesti pe care le pun la dispozitia bãncilor, agentilor economici sau institutiilor publice.

Cu privire la situatia României, în prezent activitatea în domeniul asigurãrilor se confruntã cu numeroase probleme legate de:

- perioada de tranzitie la economia de piatã;

- gradul de dezvoltare al mijloacelor de productie;

- deficitul financiar cu care se confruntã întreprinderile.

De asemenea, agentii economici cu capital de stat, în marea lor majoritate, au beneficiat timp de patru decenii de subventii de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor provocate de calamitãti naturale si accidente, nefiind obisnuiti sã aplice forma modernã de protectie – asigurarea – forma specificã de protectie împotriva riscurilor aplicatã în economia de piatã.