Controlere CRT - Nivele de Gri

1.Monitoare CRT

Dispozitivele de afişare sunt indispensabile unui sistem grafic. Cerinţele impuse monitoarelor destinate graficii cu calculatorul sunt legate de stabilitatea imaginii, claritatea acesteia şi redarea bună a culorilor. Totodată diagonala unui monitor trebuie să fie suficient de mare (17” sau 20”). Sistemele grafice folosesc monitoare cu o rezoluţie bună şi cu un număr mare de culori. Din punct de vedere constructiv, un monitor „tradiţional” este alcătuit în jurul unui tub catodic (CRT - cathodic ray tube), dar există şi display-uri bazate pe alte tehnologii.

2.Tubul catodic

Tubul catodic este un tub electric in care un fascicul de electroni este focalizat pe suprafata unui strat fluorescent, formand un spot luminos, iar pozitia si intensitatea fasciculului (a spotului), pot varia.

1. Cilindru Wehnelt

2. Electrod de accelerare

3. Electrod de focalizare

4. Placi de deflexie pe verticala.

X,Y, placi de deflexie orizontala.

Este folosit la osciloscoape si la toate instalatiile la care informatiile sunt prezentate sub forma unui desen pe ecran (afisarea datelor sub forma grafica sau alfanumerica, sisteme periferice ale calculatoarelor).

Este compus dintr-un balon de sticla vidat acest lucru se poate observa si in figura de mai sus care contine un tub electronic si un ecran luminiscent, format dintr-un strat de luminofori depus pe peretele interior al ecranului plan, de sticla, al tubului.

Fasciculul de electroni generat de tubul electronic, accelerat si focalizat, este reflectat in campul creat de placile sau de bobinele de deflexie, lovind ecranul luminescent si producand astfel emisia luminoasa a acestuia.

Culoarea luminii emise depinde de tipul luminoforului utilizat.

Dupa modul in care are loc deflexia (reflexia) fasciculului de electroni, tuburile catodice pot fi cu:

- Deflexie electrostatica;

- Deflexsie magnetica.

In cazul tubului catodic cu deflexie electrostatica, placile de deflexie constituie un element constructiv al tubului catodic, fiind fixate in interiorul balonului de sticla vidat.

In cazul tubului catodic cu deflexie electromagnetica elementele care produc deflexia (bobinele de deflexie) sunt plasate in exteriorul tubului catodic.

Dupa numarul de fascicule electronice, tuburile catodice se impart in:

- Tuburi catodice cu un singur fascicul;

- Tuburi catodice cu fascicul dublu, obtinut cu ajutorul mai multor tunuri electronice.

Cel mai des folosit este tubul cu fascicul dublu, au fost produse si tuburi cu 10 tunuri electronice.

Dupa postluminescenta tuburile catodice se clasifica in tuburi cu postluminescenta:

- Foarte mare (peste 1s);

- Mare (100-1s);

- Medie (100µs-100s);

- Mica (1µs-100µs);

- Foarte mica (sub 1µs).

Tuburile cu postluminescenta mare si foarte mare se folosesc indeosebi in radiolocatie, iar cele cu postluminescenta foarte mica servesc drept cinescop in instalatiile de televiziune cu spot volant.

Tubul catodic cu memorie: imaginea este mentinuta un timp relativ lung pe ecran, dupa disparitia semnului de la intrare.

Foloseste fenomenul de emisie electronica secunda si tunuri electronice cu fascicul difuz, ai caror electroni sunt atrasi in portiunile baleiate de fascicul primar , producand o noua emisie secunda si luminescenta ecranului ,fenomen care continua un timp lung.

3.Tuburi catodice cu reîmprospătare

Principiul de funcţionare al unui tub catodic cu reîmprospătare, ilustrat în figura 1, este următorul:

fasciculul de electroni emis de tunul electronic parcurge sistemele de deflexie şi focalizare care îl direcţionează spre un anume punct de pe ecran.

Luminoforul (care conţine fosfor) va emite lumină în fiecare punct al ecranului aflat în contact cu fasciculul de electroni.

Deoarece lumina emisă de fosfor se stinge repede este necesară o metodă pentru menţinerea imaginii pe ecran. O metodă este redirecţionarea rapidă a fasciculului de electroni spre aceleaşi puncte ale ecranului.

Există mai multe tipuri de fosfor utilizate în tuburile catodice cu reîmprospătare. În afara culorii, o deosebire esenţială între diversele tipuri de fosfor este persistenţa lor.

Persistenţa se defineşte ca timp necesar pentru ca intensitatea luminii emise să se reducă la o zecime din valoarea sa iniţială. Valori scăzute ale persistenţei trebuie compensate prin rate mai mari de reîmprospătare pentru menţinerea unei imagini stabile pe ecran.

Fosforul cu persistenţă scăzută se pretează la utilizarea în animaţie pe când cel cu valori ridicate ale persistenţei este indicat pentru afişarea imaginilor statice, complexe.

Deflexia fasciculului de electroni poate fi realizată de un câmp electric sau de unul magnetic.