Numere Prime și Baze Numerice

Argument

Un limbaj de programare este un set bine definit de expresii și reguli (sau tehnici) valide de formulare a instrucțiunilor pentru un computer. Un limbaj de programare are definite un set de reguli sintactice și semantice. El dă posibilitatea programatorului să specifice în mod exact și amănunțit acțiunile pe care trebuie să le execute calculatorul, în ce ordine și cu ce date. Specificarea constă practic în întocmirea/scrierea programelor necesare, cu alte cuvinte, aceasta este “programarea”.

În funţie de abordarea problemei fiecăreia în parte, programatorii se diferenţiază între ei, deoarece programarea nu este doar o problema “computerizata”, ci are la bază un întreg algoritm, şi o întreagă filosofie. De aceea, dacă o problemă este abordată de doi programatori în mod diferit în ceea ce priveste codul problemei, dar având ambele acelas şi rezultat ( buna funcţionare a programului dorit ), aceasta se datorează modului diferit de gândire, adică, o algoritmică diferită.

Pe înţelesul tuturor, Algoritmica este o filosofie modernă a matematicii si informaticii.

Din punctul meu de vedere, este bine să se studieze programarea încă din clasele VII-VIII, deoarece consider că va sta la baza evoluţiei mondiale.

Din aceste considerente, am ales să urmez Facultatea de Automatică, Facultate ce te îmbină perfect în acest ciclu continuu de modernizare si evoluţie tehnocrată.

Automatica si Informatica te ajută să îţi găsesti mai repede un loc de muncă, în care te poţi afirma pe piaţa mondială, fapt care aduce încă un plus acestei discipline.

Cu desprinderi puternice din această disciplină, poţi ajunge angajat al firmei Ford, NetRom, CEZ, şi de ce nu, al firmei Microsoft.

Privind aceste măreţe şi cunoscute firme, poţi vedea singur ce înseamnă cu adevarat programarea, şi cât de importantă dar, totodată folositoare este.

Pentru a “simţi” tainele limbajelor de programare, nu trebuie să citiţi doar acest argument, ci şi întreaga lucrare ce va urma, astfel, veţi intra în atmosfera programării, şi sigur veţi deveni şi voi practicanţi ai aceste discipline, si vă veţi integra acestui proces de evoluţie si inovaţie al societăţii.

1. Descrierea algoritmilor, limbajul Pseudeocod

1.1 Descrierea algoritmilor.

Prin algoritm putem înţelege o succesiune finită de operaţii. Acesta presupune executarea unor calcule într-o anumită ordine. Putem considera că un algoritm este o secvenţă finită de propoziţii ale unui limbaj de descriere a algoritmilor. Fiecare propoziţie a limbajului precizează o anumită regulă de calcul, aşa cum se va observa atunci când vom prezenta limbajul Pseudocod.

Algoritmii pe care îi descriem ar trebui să fie cât mai generali ( să resolve o clasă de problem de acelaşi tip ), să dea rezultate într-un anumit timp ( finit, adică să se termine oricare ar fi datele de intrare ), şi de asemenea să asigure unicitatea rezultatelor ori de câte ori se dau aceleaşi date de intrare. Aceste trei caracteristici generalizate, finitudine şi unicitate trebuie să ne preocupe ori de câte ori scriem un algoritm, indiferent de forma ( scheme logice sau limbaj Pseudocod ) în care este prezentat acesta.

Schema logică este un mijloc de descriere a algoritmilor prin reprezentare grafică. Regulile de calcul ale algoritmului sunt descrie prin blocuri ( figure geometrice ) reprezentând operaţiile algoritmului, iar ordinea lor de aplicare ( succesiunea operaţiilor ) este indicată prin săgeţi. Fiecărui tip de operaţie îi este consacrată o figură geometric ( un bloc tip ) în interiorul căreia se va înscrie operaţia din pasul respective. Datele utilizate într-un algoritm pot fi variabile sau constante ( îşi pot modifica valoarea sau nu ). În descrierea unui algoritm, intervin variabile care marchează atât datele cunoscute iniţial, cât şi rezultatele dorite, precum şi alte rezultate intermediare necesare în rezolvarea problemei.

Variabila defineşte o mărime care îşi poate schimba valoarea. Valorile pe care le poate lua variabila aparţin unei mulţimi D pe care o vom numi domeniul variabilei. Prin variabilă vom înţelege tripletul ( nume, domeniul D, valoare ).

În continuare vor fi descries blocurile ce descriu în schema logică o anumită operaţie.

Blocurile delimitatoare ( Start şi Stop ) vor marca începutul respective sfârşitul unui algoritm dat printr-o schemă logică. Descrierea unui algoritm prin schemă logică va incepe cu un singur bloc Start şi se va termina cu cel puţin un bloc Stop.