Protocoale de rețea

Introducere

Protocoale de reţea

Protocolul de reţea este numele unui sistem de comunicare prim care maşinile din reţea interactioneazǎ. Pe un sistem Unix protocolul TCP este cel mai folosit. (De fapt TCP/IP este o intreagǎ familie de protocoale, dar ne vom ocupa de aceasta mai târziu).

Reţelistica Novell foloseşte de obicei un protocol numit IPX (InterPacket Exchange).

Protocoalele diferite folosesc în mare cam aceeaşi abordare în ceea ce priveşte comunicarea: asambleazǎ informaţiile în blocuri de date numite pachete, pe care le trimit în reţea. Totuşi, felul în care un pachet este construit si tipul informaţiei ataşate precum şi dirijarea sa, diferǎ de la un NOS la altul.

- Reprezintă un standard sau o convenţie asupra modului de desfăşurare a unui anumit lucru – în cazul reţelelor: protocoalele permit calculatoarelor să comunice între ele printr-un limbaj comun.

- Prin protocol se înţelelge o suită (stivă) de protocoale ce lucrează împreună (de exemplu TCP/IP)

- Protocoalele nu sunt identice din punctul de vedere al eficienţei, vitezei de lucru, consumului de resurse (în funcţie de dimensiunea header-ului, de exemplu), uşurinţei în instalare, uşurinţei în administrare – diferenţele sunt date de tipul reţelei, tipul infrastructurii acesteia (un singur segment sau mai multe, separate printr-un ruter), dacă protocolul este rutabil sau nu, de tipul clienţilor din reţea (M.Windows, Novell Netware, Apple Talk,tipul de echipamente existent în reţea ţi modul cum este utilizat protocolul

- Sarcinile şi activităţile asociate diferitelor nivele ale modelului OSI sunt îndeplinite de către protocoale (de exemplu, segmentarea datelor la nivelul de transport, adresarea logică la nivelul de reţea, construirea cadrelor la nivelul legăturilor de date) à Modelul OSI este intangibil, nu reprezintă o componentă de reţea, este numai un ghid pentru proiectarea şi administrarea reţelelor.

Protocolul TCP/IP şi reţelele

Ori de câte ori ne confruntǎm cu probleme legate de reţea în Linux sau orice alt produs Unix, ne confruntǎm inevitabil cu protocolul TCP/IP. TCP/IP a devenit un termen folosit la scarǎ largǎ,pentru multe lucruri, dintre care, multe nu se referǎ la protocolul de reţea. A înţelege ce este protocolul TCP/IP nu inseamnǎ neapǎrat sǎ-l instalaţi pe maşina

Linux, dar, totuşi, aceasta ajutǎ. Acest capitol începe cu o privire asupra terminologiei reţelelor. Apoi se defineşte TCP/IP, ce este şi ce face, ce este o adresa IP-ul şi ce sunt numele de domenii. Capitolul se terminǎ cu o privire asupra unor lucruri de bazǎ din domeniul reţelisticii.

Generalitati

Terminologia reţelelor

Din nefericire, este dificil sǎ vorbim despre domeniul reţelelor dacǎ termenii folosiţi nu sunt bine înteleşi, deoarece mulţi dintre aceştia pot însemna diferite lucruri, depinzând de contextul în care sunt folosiţi. Pentru a evita confuziile, este mai bine sǎ începem cu definiţiile termenilor de bazǎ. Fiecare termen are o definiţie formalǎ, riguroasǎ, gǎsitǎ de obicei într-un document standard. Standardele nu sunt scrise de obicei într-un limbaj uşor de înţeles, aşa cǎ noi am incercat sǎ simplificǎm puţin termenii, şi sǎ folosim generalizǎri acolo unde a fost posibil.

Ce este TCP/IP?

Spus în termeni simpli, TCP/IP este numele unei familii de protocoale de reţea. Protocoalele sunt seturi de reguli pe care toate companiile si toate produsele software trebuie sǎ le respecte, pentru ca produsele lor sǎ fie compatibile între ele. Un protocol defineşte felul cum programele comunicǎ între ele. Un protocol de asemenea defineşte felul cum fiecare parte a pachetului are grijǎ de transferal de informaţie.

În esenţǎ, un protocol este un set scris de directive care defineşte felul în care douǎ aplicaţii sau maşini pot comunica între ele, fiecare conformându-se cu aceleaşi standarde. TCP/IP nu este restricţionat doar la Internet. Este protocolul de reţea cel mai larg folosit în lume, folosit pentru reţele mari, cât si pentru reţele mici.

TCP/IP vine de la Protocolul de Control al Transmisiei/Internet Protocol, care sunt de fapt douǎ protocoale separate. Contrar a ce gândesc unii oameni, termenul TCP/IP se referǎ la o întreagǎ familie de protocoale înrudite, toate proiectate pentru a transfera informaţii prin intermediul reţelei. TCP/IP este proiectat pentru a fi componenta software a unei reţele. Toate pǎrţile protocolului TCP/IP au anumite sarcini, cum ar fi trimiterea de scrisori elecronice, transferal de fişiere, livrarea de servicii de logare la distanţǎ, dirijarea de mesaje, sau manipularea cǎderilor de reţea. Serviciile care intrǎ in protocolul TCP/IP şi funcţiile lor pot fi grupate dupǎ scopul lor. Protocoalele de transport controleazǎ mişcarea datelor între 2 maşini si include urmǎtoarele:

- TCP (Transmision Control Protocol) Un serviciu bazat pe conexiuni, însemnând cǎ maşinile care trimit şi cele care primesc sunt conectate şi comunicǎ una cu cealaltǎ tot timpul.

- UDP (User Datagram Protocol) Un serviciu fǎrǎ conexiuni, însemnând cǎ datele sunt trimise fǎrǎ ca maşinile care trimit şi care primesc sǎ aibǎ contact unele cu celelalte. Este ca si cum am trimite o scrisoare prin poşta normalǎ, la o anumitǎ adresǎ, neavând cum sǎ ştim dacǎ scrisoarea ajunge sau nu la acea adresǎ.

Protocoalele de rutare se ocupa de localizarea datelor şi determinǎ cel mai bun mod de a ajunge la destinaţie. Se pot, de asemenea ocupa şi de felul în care mesajele mari sunt împǎrţite şi recombinate la destinaţie: