Cuprins
- CUPRINS 1
- ARGUMENT 2
- CAPITOLUL I. MOTORUL ELECTRIC – NOŢIUNI INTRODUCTIVE 3
- I.1 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL MOTORULUI ELECTRIC 3
- I.2 UTILIZAREA MOTORULUI ELECTRIC 3
- I.3 CLASIFICAREA MOTORULUI ELECTRIC 3
- CAPITOLUL II. REGLAREA VITEZEI MOTOARELOR ELECTRICE DE ACŢIONARE 5
- II.1 REGLAREA VITEZEI MOTOARELOR ASINCRONE 5
- II.1.1 Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului perechilor de poli p 6
- II.1.2 Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării s 7
- II.1.3 Reglarea turaţiei prin alimentarea cu frecvenţă variabilă (mărită) 7
- II.1.4 Reglarea turaţiei prin reglarea tensiunii de alimentare 8
- II. 2 MOTOARE ASINCRONE SPECIALE 9
- II.3 REGLAREA VITEZEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU 14
- II.3.1 Reglarea turaţiei motorului de curent continuu prin variaţia 15
- II.3.2 Reglarea turaţiei motorului de curent continuu prin variaţia ( ) 16
- II.3.3 Reglarea turaţiei motorului de curent continuu prin variaţia tensiunii de alimentare 17
- CAPITOLUL III. NORME DE PROTECŢIA MUNCII 20
- BIBLIOGRAFIE 21
Extras din proiect
Argument
Ştiinţa este un ansamblu de cunoştinţe abstracte şi generale, fixate într-un sistem coerent obţinut cu ajutorul unor metode adecvate şi având menirea de a explica, prevedea şi controla un domeniu determinat al realităţii obiective.
Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului în urmă cu un secol şi jumătate, au deschis o eră nouă civilizaţiei omeneşti.
Problema mecanizării în procesul de producţie a apărut odată cu primele mijloace tehnice (obiecte, materiale) care adoptau eforturile fizice ale omului la cerinţele intervenţiei asupra proceselor în sensul minimizării acestor eforturi.În această etapă omul este nemijlocit legat de procesul de producţie, iar intervenţiile sale fizice şi intelectuale sunt absolut necesare producerii de bunuri materiale. Conceptul de mecanizare a cunoscut o continuă evoluţie în strânsă corelaţie cu evoluţia proceselor de producţie şi cu evoluţia tehnologică.
Utilizarea unor manipulatoare, sisteme complexe de alimentare şi transport, scule şi materiale în procesul de producţie, în cadrul unor fluxuri tehnologice bine definite reprezentând etapă importantă în asigurarea producţiei de bunuri materiale şi în acelaşi timp cerinţa primară în vederea trecerii la etapa automatizării.
Lucrarea de faţă realizată la sfârşitul perioadei de perfecţionare profesională în cadrul liceului, consider că se încadrează în contextul celor afirmate mai sus.
Doresc să fac dovada gradului de pregătire în meseria”Tehnician electrohnist” având cunoştinţe dobândite în cadrul disciplinelor de învăţământ: Măsurări Electrice şi Electronice; Electrotehnică, Fizică şi altele.
Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materiale bibliografice indicat dar şi alte lucrări ştiinţifice cum ar fi: cărţi şi reviste de specialitate şi STAS-uri. În acest fel au corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a atestatului profesional.
Consider că tema aleasă în vederea obţinerii atestatului în specialitatea “Tehnician electrothenist”, dovedeşte capacitatea mea de a sistematiza şi sintetiza cunoştinţele de a rezolva probleme teoretice dar şi practice în specializarea dorită.
Am ales această temă de atestat ”Reglarea vitezei motoarelor electrice de acţionare motoarelor asincrone” pentru că face parte din planul de învăţământ şi pentru că este o temă de viitor.
Capitolul I. Motorul electric – noţiuni introductive
Un motor electric e un dispozitiv ce transformă energia electrică în energie mecanică. Transformarea inversă, a energiei mecanice în energie electrică, e realizată de un generator electric. Nu există diferenţe de principiu semnificative între cele două tipuri de maşini electrice, acelaşi dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situaţii diferite.
I.1 Principiul de funcţionare al motorului electric
Majoritatea motoarelor electrice funcţionează pe baza forţelor electromagnetice ce acţionează asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat în câmp magnetic. Există însă şi motoare electrostatice construite pe baza forţei Coulomb şi motoare piezoelectrice.
I.2 Utilizarea motorului electric
Fiind construite într-o gamă extinsă de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe aplicaţii: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimantă) până la acţionări electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).
I.3 Clasificarea motorului electric
Motoarele electrice pot fi clasificate după tipul curentului electric ce le parcurge:
- motoare de curent continuu
- motoare de curent alternativ.
În funcţie de numărul fazelor în care funcţionează motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau motoare polifazate.
Motoare electrice de curent continuu
În funcţie de tipul de excitaţie se împart în trei categorii:
- Motoare electrice derivaţie
- Motoare electrice serie
- Motoare electrice mixte
Motoare electrice de curent alternativ
Motoare electrice asincrone
Motoare electrice sincrone
Indiferent de tipul motorului electric, acesta e construit din două părţi componente: stator şi rotor. Statorul e partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include carcasa, bornele de alimentare, armatura feromagnetica statorica şi înfăşurarea statorica. Rotorul e partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax şi o armătură rotorică ce susţine înfăşurarea rotorică. Între stator şi rotor există o porţiune de aer numită întrefier ce permite mişcarea rotorului faţă de stator. Grosimea intrefierului e un indicator important al performanţelor motorului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Reglarea Vitezei Motoarelor Electrice de Actionare.doc