Regulatoare convenționale și adaptive

1.Argument

Automatica cuprinde totalitatea metodelor si mijloacele tehnice prin care se stabilesc legaturi corespunzatoare intre instalatiile tehnologice si dispozitive anume introduse, astfel incat conducerea proceselor de productie sa se desfasoare fara interventia directa a omului.

Principalele avantaje ale automatizării constau în:

- creşterea productivităţii muncii;

- îmbunătăţirea calităţii muncii;

- reducerea efortului intelectual depus de oameni în cadrul procesului de producţie.

În structura oricărei instalaţii automatizate se disting:

- instalaţia tehnologică;

- dispozitivul de automatizare;

Automatizarea proceselor de productie se realizeaza prin sisteme automate, formate din elemente componente, care se realizeaza in schemele functionale, simbolizate printr-un dreptunghi.

Fiecare astfel de element cumuleaza urmatoarele proprietati:

- reprezinta o unitate fenomenologica sau functionala bine definita si relativ simpla, ca de exemplu un motor sau transformator electric, o pompa sau un ventilator;

- poseda cel putin un semnal de intrare si unul de iesire de exemplu:tensiuni electrice, forte, temperaturi, presiuni, concentratii chimice;

- transferul semnalelor este unidirectional, intodeauna de la intrare spre iesire;

- semnalul de iesire depinde numai de semnalul de intrare si de structura elementului. Aceasta dependenta se exprima, de obicei, fie pe cale analitica;

Regulatoare conventionale si adaptive

2.Regulatoare automate

2.1.Caracteristici generale

Regulatorul automat (RA)este blocul principal din cadrul dispozitivului de automatizare.

Intr-un sistem de reglare automata,regulatorul elaboreaza algoritmul de reglare a procesului de abatere ε(t)ce apare in sistem.Regulatorul prelucreaza informatia primita de la proces comparativ cu programul impus si stabileste strategia de actiune a elementului de executie in vederea anularii abaterii intre programul impus sistemului si valoarea realizata a parametrului reglat.Astfel,legea de dependenta dorita intre marimea de iesire y(t) si marimea de intrare r(t) (referinta),pe care trebuie sa o realizeze sistemul de reglare automata,in principal este asigurata prin dependenta realizata de regulatorul automat intre marimile u(t) si ε(t).

Proiectarea si realizarea corespunzatoare a regulatorului automat determina o comportare dorita a sistemului de reglare automata si deci realizarea performantelor impuse sistemului.

Flexibilitatea algoritmului de reglare,determinate pe de o parte de diversele legi de prelucrare a erorii (P,PI,PD,PID,PDD2) iar pe de alta parte de posibilitatea modificarii parametrilor (KR,Ti,Td) ce intervin in modelul matematic al regulatorului,ofera pozibilitati largi de realizare a performantelor SRA pentru o parte fixate data apriori.