Sistem de Reglare a Debitului de SO2

Dupa cum multi dintre noi cunosc ,atomul este format din particule materiale si anume un nucleu incarcat electric pozitiv si mai multi electroni incarcati electric negativ ce orbiteaza in jurul acestuia.

Multa vreme s-a crezut ca atomii fiecarui element chimic sunt identici si cu toate ca in anul 1881 Butlerov a emis ipoteza ca fiecare element costa din cateva feluri de atomi ,au fost necesari aproape 30 de ani de munca pentru confirmarea acestei ipoteze.Intra-devar

pana sa se puna in evidenta faptul atat de bine cunoscut astazi,ca majoritatea elementelor din sistemul periodic constau din mai multe specii de atomi numiti izotpi ,altfel trebuid rezolvate o serie de probleme dificile,probleme de baza in fizica nucleara de astazi.

In anul 1896 Bequerel descopera radioactivitatea sarurilor de uraniu.In anii imediat urmatori Schmidt si M. Curie descopera radioactivitatea thoriului , poloniului si a radiului. In anul 1899 este pusa in evidenta amanatia radiului , radonului si a radiatiilor a si b de catre Rutherford si P. Curie.

In anul 1911 Rutherford demonstraza cantitativ ca nucleul atomic consta dintr-o sarcina electrica pozitiva de dimensiune inferioara 10-12 cm si de masa net superioara electronului.In acest an sunt decoperite si radiatiile cosmice care oana in anul 1930 ,cand au fost puse la punct primele acceleratoare de particule ,au costituit singura sursa de radiatii de mare energie.

C.T.R. Wilson pune la punt in anul urmator camera cu ceata destinata fotografierii traictorii particulelor incarcate electric.

Experientele de difuzie efectuate in anul 1913 au permis sa se avalueze ordinul de marime al sarcinii electrice a nucleului, iar interpretarea de catre Moseley a masuratorilor spectrelor de raze X pe baza teoriei cuantice elaborate de Niels Bohr ,permite determinarea precisa a acestei sarcini.

Tot atunci s-au facut masuratori asupra maselor atomice si s-a constatat ca ele sunt apropiate de masele nucleare.

Experientele de deviere a ionilor diferitelor gaze prin campuri magnetice si electrice ,realizate de catre Soddy si Thomson ,i-au condus pe acestia la separea celor doi izotopi ai ai neonului.

Din punct de vedere istoric prima reactie nucleara artificiala a fost realizata de rutherford in anul 1919 bombardand nucleul de 15N cu particule a ceea ce a condus la aparitia unor protoni rapizi.

A urmat apoi descoperirea efectului Copton in anul 1922,elaborarea principiului de corespondenta de catre N. Bohr in anul 1923 , elaborarea mecanicii cuantice de catre Broglie ,Heisemberg,Dirac ,principiul de excuziune al lui Pauli in 1924-1926 ,relatiile de incertitudine ale lui Heisemberg ,teoria lui Neitler si London asupra fortelor de schimb cuantic ce conduce la formarea legaturilor chimice homopolare ,experientele de difractie efectuate de Davidson si Gurmer.

In anul 1930 ,cockroft si walton ,bombardand izotopul de 7 Li cu protonii accelerati artificial au obtinut ,in urma reactiei ,nucleul de heliu.In acelasi an Bothe si becher ,atrg atentia asupra faptului ca prin bombardare au particule a a unor elemente usoare (Be,Li,B) apare o radiatie foarte dura capabila sa treaca printr-un strat gros de plumb .Experientele repetate de Irene si Joliot Curie cu acasta radiatie l-au condus pe Chadwick la descoperirea neutronului.

Pe masura ce tehnica si-a urmat cursul ascendent ,mari oameni de stiinta au descoperit din ce in ce mai multe subtilitati ale elementelor chimice ducand la categorisiri si clasificari mult mai exacte si mai explicite ale acestora.

Izotopii reprezinta specii de elemente chimice care au acelasi numar de protoni ,dar cu numar de neutroni diferit ,au acelas numar de electroni in paturile eletronice ale atomului si ocupa acelasi loc in sistemul periodic al elementelor de unde si denumirea de “izotop” (isos=acelasi ,topos =loc).greutatie diferite ale izotopilor unui element se datoreaza numarului diferit de neutroni din nucleul atomului respectiv.In functie de raportul dintre numarul de protoni si numarul de neutroni ,nucleul atomic al izotopului respectiv poate fi stabil sau instabil

(radioactiv) putandu-se obtineastfel un izotop stabil ,care nu se dezintegreaza in timp ,sau unul radiactiv care este supus procesului de dezintegrare radioactiva.

Datorita faptului ca izotpii au mese diferite ,diferentele intre proprietatile fizice si chimice ale acestora vor fi cu atat mai pronuntate cu cat elementul este mai usor ,diferentele care au si dus la descoperirea lor.

Catre inceputul secolului john Dalton enunta postulatul conform caruia atomii aceluiasi element sunt identici si sunt egali in greutate ,un element fiid o substanta ale carui proprietati chimice sunt costante si care nu se poate separa in componenti prin procedee fizice si chimice.

Mai tarziu ,in anul 1815 ,Wiliam Prout afirma ca toti atomi elementelor chimice sunt agregate de atomi de hidrigen ,deci greutatile atomilor sunt numere intregi,greutatea atomica a hidrogenului fiid egala cu 1.

Odata cu trecerea timpului chimistii au observat ca ipoteza lui Proust nu este confirmata de experiente ,numeroase elemente poseda greutati atomice care nu sunt numere intregi.

Prin 1866 W. Crookes sugereaza ideea ca elememtele simple ,izolate de chimisti ,pot fi in realitate un amestec de specii chimice identice dar de greutati diferite ,specii carora le-a dat denumirea de metaelemente.

Existenta izotopilor a fost pusa in evidenta pe de-o parte de catre Soddy ca o cosecinta a transmutatiilor naturale ,iar pe de alta parte de lucrarile lui J.J. Thompson si F.W. Aston ,care au elaborat o metoda capabila sa detecteze si sa separe compusii izotopici.- Spectometria de masa.

Desi, inca din 1913 ,Hevesey si apoi Paneth au descoperit metoda trasorilor radioactivi a trebuit sa se astepte pana in 1934 ca sa se utilizeze si izotopi stabili si anume deuteriu si oxigen 16.Motivele intarzierii aplicarii izotopilor stabili fata de cei radioactivi se datoreaza faptului ca la acae vrene aparatura de detectie ,destul de simpla ,dadea rezultate foarte bune pentru masurarea izotopilor radioctivi pe cand prezenta unor diferenta destul de mici in proprietatile fizico-chimice necesita aparate de detectie de inlta sensibilitate.In plus ,in general izotopii stabili intyeresti in aplicatii se gasesc in stare naturala in concentratii foarte mici,deci pentru ai putea utiliza este nevoie de marirea concentratiei lor ,ori atat aparatura de detectare cat si metodele de separare ale izotopilor stabili au fost puse la punct numai in ultimele trei decenii si de fapt mai costitue si azi o problema destul de spinoasa.