Cuprins
Tehnologia Bluetooth 3
Cap. 1 Istoricul Bluetooth 4
Cap. 2 Principiile Bluetooth 5
2.1. Comunicaţiile în frecvenţă radio (RF) prin împrăştiere spectrală 6
2.2. Relaţia dintre Bluetooth şi comunicaţia în infraroşu 8
2.3. Soluţia Bluetooth pentru comunicaţia în radiofrecvenţă 8
2.4. Bluetooth, master şi slave 9
2.5. Funcţionarea la nivel baseband şi modalităţi de conservare a energiei 10
2.6. Topologia comunicaţiilor Bluetooh 12
2.7. Sincronizarea automată 13
Cap. 3 Despre specificaţia Bluetooth 14
Cap. 4 Specificaţia Bluetooth 16
4.1. Stiva de protocoale Bluetooth 16
4.2. Componentele stivei de protocoale 16
4.3. Protocoalele de transport 18
4.4. Nivelul L2CAP 18
4.5. Nivelul Link Manager 19
4.6. Nivelul Baseband şi Radio 19
4.7. Nivelul HCI 20
4.8. Grupul protocoalelor de mijloc 21
4.9. Nivelul RFCOMM 21
4.10. Nivelul SDP 22
4.11. Protocoale de compatibilitate IrDA 22
4.12. Nivelurile reţea 23
4.13. Nivelul TCS şi traficul audio 23
4.14. Nivelul aplicaţiilor 25
4.15. Protocoalele de transport 26
4.16. Nivelul radio 27
4.17. Securitatea Bluetooth 29
Cap. 5 Caracteristici sau parametrii cheie ai funcţionării dispozitivelor radio Bluetooth 30
5.1. Modulaţia 30
5.2. Puterea la emisie 31
5.3. Sensibilitatea receptorului 32
5.4. Toleranţele pentru frecvenţele radio 33
5.5. Link Controller-ul şi nivelul Baseband 34
5.6. Adresa de dispozitiv Bluetooth (BD_ADDR) 37
5.7. Ceasul Bluetooth 37
Cap. 6 Modele de utilizare a dispozitivelor Bluetooth 38
6.1. Computerul fără fir (cordless computer) 39
6.2. Dispozitivul headset 39
6.3. Telefonul 3 în 1 (the three in one phone) 39
6.4. Conferinţa interactivă sau transferul de fişiere 41
6.5. Pod internet (internet bridge) 42
6.6. Accesul la internet prin dial-up 43
6.7. Accesul direct (Direct Network Access) 43
6.8. Modelul Speaking Laptop 43
6.9. Cartea poştală instantanee (the instant postcard) 44
6.10. Formarea reţelelor ad-hoc (ad-hoc networking) 45
6.11. Modelul hiden computing 46
6.12. Casca Bluetooth 47
6.13. Muzică şi multimedia 47
6.14. Tipărirea prin intermediul Bluetooth 47
6.15. Dispozitive periferice de intrare 47
6.16. Transfer de date 48
Cap. 7 Programarea Bluetooth 48
7.1. Exemple de programare Bluetooth 50
Bibliografie 53
Extras din document
Tehnologia Bluetooth
În prezent există multe exemple de comunicaţie digitală pe distanţe scurte în ceea ce priveşte computerele, dispozitivele de comunicaţie în general. O mare parte din această comunicaţie se face prin mijlocirea legăturilor pe fire, cabluri. Aceste cabluri conectează între ele o multitudine de dispozitive făcând uz de o mare varietate de conectori cu diverse forme, mărimi şi număr de pini.
Fiind necesar un cablu între fiecare două dispozitive aceasta poate uneori da bătăi de cap utilizatorului care se descurcă greu într-un asemenea păienjeniş. Folosind tehnologia Bluetooth se înlătură acest neajuns întru-cât dispozitivele pot comunica printr-o interfaţă aer şi nu prin fire, folosind unde radio pentru a transmite şi recepţiona date. Această tehnologie este special proiectată pentru comunicaţii pe distanţe scurte (nominal 10 m), ceea ce are ca rezultat un consum foarte redus de putere, făcând-o astfel potrivită pentru a fi utilizată de către dispozitive mici, portabile, care sunt alimentate de obicei cu baterii.
Tehnologia bluetooth prezintă un sistem de comunicaţie, fără fir, cu rază mică de acţiune, care intenţionează să înlocuiască o comunicarea bazată pe conectare cablată, cu fir, prin intermediul căreia se pot transmite voce şi date.
Se remarcă din ce în ce mai mult o tendinţă de întrepătrundere a domeniului computerelor cu cel al telecomunicaţiilor, liniile tradiţionale din acestea devenind tot mai puţin distincte. Un bun exemplu este cel al telefonului mobil care, la bază, este utilizat pentru aplicaţii de voce dar acum poate fi folosit şi pentru aplicaţii de date ca accesul la informaţie sau browsing. Unele tehnologii de comunicaţie wireless sunt proiectate să transporte doar voce, pe când altele tratează doar trafic de date. Prin Bluetooth se pot transporta atât date cât şi voce şi în felul acesta este o tehnologie ideală pentru unificarea acestor “două lumi” permiţând tuturor tipurilor de dispozitive să comunice, ele transportând fie voce, fie date, fie pe amândouă.
Trăsăturile de bază ale sistemelor de comunicaţie bluetooth sunt: robusteţea, consumul scăzut de energie şi pretul mic. Multe dintre caracteristicile de bază ale specificaţiilor Bluetooth sunt opţionale, implementarea reperezentând diferenţa dintre produse.
Tabel 1. Clasificarea dispozitivelor bluetooth în funcţie de raza de acoperire:
Clasa Puterea maximă permisă (mW) Puterea maximă permisă (dBm) Raza (aproximativă)
Clasa 1 100 mW 20 dBm ~100 metri
Clasa 2 2.5 mW 4 dBm ~10 metri
Clasa 3 1 mW 0 dBm ~1 metri
Bluetooth-ul este un set de specificaţii bazate pe undele radio, pentru o reţea wireless personală (PAN - personal area network) şi creează o cale prin care se poate realiza schimbul de informaţii între aparate precum telefoane mobile, laptop-uri, calculatoare personale, imprimante, camere digitale şi console video printr-o frecvenţă radio sigură şi de rază mică. Clasificarea dispozitivelor bluetooth funcţie de raza de acoperire este prezentată în tabelul 1.
Dispozitivele bluetooth comunică între ele atunci când se află în aceeaşi rază de acţiune. Acestea folosesc un sistem de comunicaţii radio astfel încât nu este nevoie să fie aliniate faţă în faţă pentru a transmite, pot fi chiar în camere diferite dacă transmisia este suficient de puternică.
Cap. 1 Istoricul Bluetooth
Specificaţia de Bluetooth a fost formulată pentru prima dată de Sven Mattisson şi Jaap Haartsen, muncitori în Lund, Suedia, la divizia mobilă Ericsson.
În 1994 Ericsson a iniţiat un proiect pentru studiul fezabilităţii unei interfeţe radio cu consum redus şi cost minim, menită să înlocuiască (deci să elimine) cablurile dintre telefoanele mobile şi accesoriile acestora.
Într-un mediu al comunicaţiilor şi computerizării în care indivizii preferă să achiziţioneze şi să utilizeze tehnologii bazate pe standarde industriale, inginerii de la Ericsson au înţeles că este preferabil ca tehnologia Bluetooth nou inventată să fie cunoscută şi acceptată la nivel internaţional, devenind astfel mai puternică. Cunoaşterea şi acceptarea sa la nivel internaţional puteau fi înfăptuite de către un grup industrial care să producă o specificaţie deschisă şi larg răspândită. La 20 mai 1998 liderii din industria telecomunicaţiilor şi computerizării şi-au unit forţele luând naştere Grupul Special de Interes Bluetooth (SIG). Companiile fondatoare ce s-au constituit în grupul iniţial de conducere , numite pentru aceasta companii promotoare, sunt: Ericsson, Intel Corporation, International Business Machine Corporation (IBM), Nokia Corporation şi Toshiba Corporation.
Odată cu anunţarea publică a înfiinţării SIG a fost lansată o cartă pentru dezvoltarea unei specificaţii deschise, pentru implementarea hardware şi a software-ului aferent, necesare unei tehnologii de comunicaţie wireless care să asigure interoperabilitatea tuturor tipurilor de dispozitive comunicante. Concomitent cu evoluţia specificaţiei, multe alte companii şi-au manifestat interesul pentru această nouă tehnologie şi s-au alăturat ca şi susţinători-adopters. Aceştia au licenţă pentru dezvoltarea de produse ce folosesc tehnologia de comunicaţie Bluetooth, bazându-se pe specificaţie şi de asemenea primesc şi au dreptul să efectueze comentarii pe marginea primelor publicaţii ale SIG. Astăzi SIG numără peste 1800 de membri din întreaga lume, reprezentând academii, ramuri ale industriei de consum pentru electronice, motoare, fabricate din silicon, telecomunicaţii, consultanţă şi multe altele.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologia Bluetooth.doc