Cuprins
- Memoriu justificativ
- Capitolul I : Constructia si functionarea instalatiei de ungere
- 1.1 Pompa de ulei .06
- 1.2 Filtrul de ulei .08
- 1.3 Racitorul (radiatorul) de ulei .10
- 1.4 Baia de ulei (rezervorul de ulei) .11
- Capitolul II : Repararea si intretinerea instalatiei de ungere
- 2.1 Repararea baii de ulei .12
- 2.2 Repararea pompei de ulei .13
- 2.3 Repararea filtrului de ulei .15
- 2.4 Intretinerea instalatiei de ungere .16
- Capitolul III : Defectele si tehnologia de reparare
- 3.1 Defectele in exploatare ale instalatiei de ungere .18
- 2.6 Defectele si tehnologia de reparare a pompei de ulei .21
- 2.7 Defectele si tehnologia de reparare a filtrului de ulei .24
- 2.8 Defectele si tehnologia de reparare a baii de ulei .24
- Capitolul IV : Norme tehnice de protectia si securitatea muncii
- 3.1 Norme tehnice de protectia si securitatea muncii .25
- Bibliografie
- Test
Extras din proiect
mişcare relativă, cu scopul de a reduce uzura elementelor.
Ungerea organelor motorului îndeplineşte următoarele funcţii:
- micşorează lucrul mecanic consumat pentru învingerea forţelor de frecare;
- reduce uzurile organelor motorului aflate în mişcare relativă;
- reduce temperatura organelor în mişcare; măreşte etanşarea dintre cilindru si piston, opunând o oarecare rezistenţă scăpărilor de gaze;
- evacuează impurităţile ajunse între suprafeţele de frecare pe diferite căi etc
Condiţiile diferite de lucru, de temperatură şi de ungere îngreunează realizarea în permanenţă şi la toate organele a frecării lichide, realizându-se de multe ori frecarea semilichidă. Această frecare se caracterizează prin aceea că pelicula de ulei nu acoperă complet suprafeţele de frecare, rezultând o uzură mai pronunţată a pieselor.
Instalaţia de ungere prezintă o importanţă deosebită, prin faptul că elimină sau încearcă să diminueze fenomenul de frecare ce apare la deplasarea unor piese ale motorului, piese care execută unele mişcări relative una în raport cu cealaltă. Fenomenul de frecare este însoţii de creşteri de temperatură la nivelul acelor piese, fapt care favorizează apariţia unor microsuduri la nivelul microneregularitaţilor suprafeţei superficiale a pieselor, ceea ce are ca efect apariţia unui defect deosebit de grav al motorului şi anume griparea acestuia.
In funcţie de modul în care uleiul este adus la organul motorului ce are nevoie de ungere, se pot întâlni mai multe concepte de moduri de ungere, după cum urmează :
- prin stropire, piesele fiind unse datorită uleiului împroşcat în zona necesară ungerii, împroşcarea fiind realizată de organele mobile ale mecanismului bielă-manivelă a motorului;
- prin scurgere, uleiul ajungând în zona necesară ungerii datorită scurgerii uleiului din zone care deja au fost unse, aflate deasupra zonei ce urmează a fi unsă;
- ungerea prin presiune, uleiul ajungând în zona necesară ungerii datorită presiunii create în circuitul de ungere de către o pompă de ulei;
- ungerea mixtă, prin stropire şi prin presiune
CAPITOLUL I
Construcţia şi funcţionarea instalaţiei de ungere
Instalaţia de ungere cuprinde următoarele elemente constructive:
Instalaţia de ungere este ansamblul pieselor motorului şi circui¬telor aferente care servesc la ungerea pieselor în mişcare, precum şi asigurarea circulaţiei, filtrării şi răcirii uleiului.
Rolul ungerii constă în înlăturarea frecării directe (uscate) în¬tre suprafeţele pieselor în mişcare, în vederea reducerii lucrului me¬canic de frecare. Prin reducerea lucrului mecanic de frecare se micşorează pierderile de putere prin frecare, uzarea pieselor în fre¬care, încălzirea lor şi contribuie la etanşarea ansamblului cilindru-piston-segmenţi.
Intensitatea ungerii pieselor este în funcţie de solicitările şi vite¬za de deplasare relativă a pieselor.
Mecanismele care necesită ungerea cea mai intensă sînt meca¬nismul bielă-manivelă şi mecanismul de distribuţie.
In figura 1.00 este arătată instalaţia de ungere mixtă a moto¬rului Dacia 1300. Ungerea sub presiune este realizată de pompa de ulei 3. Aceasta este o pompă cu roţi dinţate antrenată de arborele cu came prin intermediul pinionului ruptorului-distribuitor.
In timpul funcţionării motorului pompa de ungere aspiră uleiul din baia de ulei 2 prin sita sorbului de ulei (plutitor) 4. Uleiul este refulat sub presiune de pompa de ulei la filtrul de ulei 5. De aici, uleiul trece în conducta principală 4a numită şi rampă de ulei. Din conducta principală uleiul trece prin canalele auxiliare 4b, executate în pereţii carterului la fusurile paliere ale axurilor culbutorilor 6 şi la arborele ruptorului-distribuitor. De aici, uleiul este pulverizat în picături fine spre tijele împingătorului 22, arcurile de supape 1 şi roţile de distribuţie. De la fusurile paliere ale arborelui cotit, uleiul trece — prin fusurile de bielă 9, iar de aici uleiul este pulverizat în picături fine pe pereţii cilindrilor 10 şi la bolţuri.
Uleiul este turnat în motor printr-un cot prevăzut cu o ţeavă pentru aerisirea carterului.
Nivelul de ulei se controlează cu tija de nivel numită şi jojă.
La automobilele actuale se foloseşte ungerea mixtă (Dacia 1100 şi 1300, SR-211 etc).
Fig. 1.00. Instalatia de ungere a motorului Dacia 1300
Instalaţia de ungere serveşte la lubrifierea pieselor în mişcare, asigurind circulaţia, filtrarea şi răcirea aerului.
Prin ungerea pieselor in mişcare se reduce cit mai mult posibil lucrul mecanic de frecare, care reprezintă o pierdere in dauna lucrului mecanic util al motorului.
Uleiul protejează suprafaţa pieselor împotriva temperaturilor înalte, a acţiunii apei şi a altor substanţe corozive. Ungerea pieselor în mişcare serveşte totodată şi la răcirea lor, în general căldura eliminată prin ulei depăşeşte 4% din cantitatea totală de căldură produsă de motor, uleiul fiind apoi răcit prin radiator propriu sau prin intermediul unui schimbător de căldură.
Preview document
Conținut arhivă zip
- 0. Coperta + Tema.doc
- 1. Memoriu justificativ + CUPRINS.doc
- 2. Cap 1 - 4.doc
- 3. Bibliografie + TEST.doc
- 4. ANEXA 1.jpg
- 5. ANEXA 2.doc
- 6. ANEXA 3.doc
- 7. ANEXA 4.JPG