Activitatea bancară de tip offshore din Bahamas

Conceptul de „paradis fiscal ”, la o primă înțelegere este asociat cu Insulele Caraibe și Alpii Elvețieni. Însă, ceste zone au o concurență mare deoarece state precum Nevada, Alaska încearcă să îi atragă în zonal or pe cei mai importanți și bogați oameni de pe întreaga planetă.

Un exemplu de așa zis paradis fiscal este Texas, loc unde nu există taxă pe venit, iar taxele brute de afaceri au o valoare foarte scăzută. Dar, cu toate acestea, nu îi mulțumește în totalitate pe toți.

Multe dintre aceste zone s-au axat pe activități de tip bancar, altele deservesc dorințele și interesele companiilor multinaționale, sau altele încearcă să atragă asupra lor toate bogățiile planetei.

Acest paradis al finanțelor „offshore”, ce au o legislație fiscală permisivă, fără impozite, sau în unele cazuri cu impozite scăzute are și părțile sale negative. Aici există legi stricte cu privire la sspălarea banilor, asigurându-se astfel că firmele și companiile ce au sediul de lucru acolo nu utilizează aceste lucruri în scopuri ilicite.

Atât timp cât afacerile sunt legal constituite, în aceste paradisuri fiscale totul este în regulă. Spre exemplu, în Bahamas rezidenții nu plătesc taxe, aici fiind importantă rezidența nu cetățenia. În Antilele Olandeze, s-a redus cu 90% impozitul pentru unele venituri. Hong Kong a eliminate impozitul pe salarii, existând doar o taxă pe venit de 16 % și una pentru corporații de 17,5%.

În Elveția, străinii care devin rezidenți sunt scutiți de impozite. Liechtenstein este considerat cel mai batrân „paradis fiscal” din întreaga lume.

În Insulele Cayman raiul este pe pîmânt. Aici există 40 dintre cele mai mari bănci de pe întreaga planet, aici existând o luptă împotriva spălării banilor.

Panama este denumită „Elveția Americii Latine”. Are cea mai solidă infrastructură, costurile de supraviețuire sunt mici, iar corporațiile și rezidenții sunt scutiți de la plata taxelor și impozitelor.

1.1 Zonele offshore - definiții

Operațiunile offshore sunt utilizate de către clienții nerezidenți, fiind mai mult utile pentru băncile ce au caracter internațional. Sunt utilizate smai mult de către aceste bănci deoarece le crează acestora un cadru mai avantajos pentru crearea și oferirea de produse și servicii clienților bogați și foarte bogați din întreaga lume.

Prin companie offshore se înțelege o societate ce este înregistrată într-o țară fiind dependent de legislația acesteia dar care nu își exercită activitatea economică pe teritoriul acelui stat ci în afara granițelor acestuia.

Trăsăturile comune ale zonelor offshore sunt :

1. Reducerea taxelor și impozitelor, iar în unele cazuri eliminarea acestora;

2. În general, produsele și serviciile sunt destinate clienților nerezidenți;

3. Sunt prezente în general în statele ce au o economie dezvoltată; spre exemplu Luxemburg, Elveția etc.;

4. Sunt poziționate în fus orar pozitiv și favorabil atât la închiderea piețelor din est și din vest;

5. Au prevăzute anumite reglementări ce susțin secretul băncilor;

6. Au un grad mare de stabilitate politică.

Există și alte trăsături comune ale centrelor offshore dintre care menționăm :

1. Sunt situate în țări ce au suprafețe reduse și populație redusă;

2. Situate în zone sărace în resurse naturale;

3. Situate în zone în care potențialul turistic este ridicat.

În prezent s-a creat o adâncire între cooperarea economiei internaționale cu dezvoltarea relațiilor dintre statele cu sisteme fiscale diferite și cu sistem fiscal diferit, acest lucru creând o evaziune fiscală internațională.

Această evaziune fiscală a apărut datorită existenței „paradisurilor fiscale”, a „oazelor fiscale”. Astfel, entitățile juridice se bucură de privilegii și facilități fiscale avantajoase, stabilindu-și sediul în acele țări. Facilitățile fiscale avantajoase sun acordate de către țări precum Liechtenstein, Bahamas, Andora, Bermude, Insulele Cayman, Elveția, Monaco, Cipru etc

În general, în contextul globalizării economiei, un obstacol important a apărut în țările a căror politică fiscală este una proprie deoarece este mult mai ușor pentru contribuabili să își exercite serviciile într-o țară fără impozite și taxe, așa numitele paradise fiscale.

De asemenea aceștia asociază termenul de paradis fiscal cu ilegalitate, imoralitate. Aceștea merg pe principiul „Plătești mai puțin, câștigi mai mult.”