Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Bănci
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 4974
Mărime: 597.30KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Cuprins

CUPRINS

CAP.1. Noţiuni şi concepte privind paradisurile fiscale 3

1.1. Definirea zonelor offshore 3

1.2. Evoluţia paradisurilor fiscale 4

1.3. Caracteristici şi clasificări ale paradisurilor fiscale 5

Cap.2. Analiza activităţii bancare de tip offshore în Luxemburg 8

2.1. Aspecte generale privind sistemul bancar din Luxemburg 8

2.2. Analiza evoluţiei activităţii bancare de tip offshore în Luxemburg 11

2.2.1. Evoluţia creditelor acordate 11

2.2.2 Evoluţia depozitelor atrase 14

2.2.3. Rezultatele obţinute de sectorul bancar din Luxemburg în perioada 2007-2009 16

CONCLUZII 17

BIBLIOGRAFIE 19

Extras din document

CAP.1. Noţiuni şi concepte privind paradisurile fiscale

1.1. Definirea zonelor offshore

Paradisurile fiscale joacă un rol cheie în accentuarea mişcării de capitaluri şi alcătuirea unor reţele complexe de tranzacţii şi interacţiuni între state, companii multinaţionale, persoane fizice foarte bogate şi indivizi obişnuiţi. În ultimii 5 ani, controversatul termen paradis fiscal s-a transformat în mult mai preţiosul centru financiar offshore. Astăzi, secţiunea offshore a finanţelor internaţionale (există aproximativ 5,2 trilioane USD- investiţii acumulate în aceste zone) constituie o verigă-cheie a operaţiunilor curente ale corporaţiilor multinaţionale, instituţiilor bancare, profesioniştilor financiari şi chiar a companiilor mijlocii si mici.

Termenul „offshore” nu are o definiţie exactă, însă reflectă faptul că cea mai mare parte a jurisdicţiilor cu fiscalitate redusă sunt state insulă (offshore=dincolo de ţărm, în larg). În ciuda acestui lucru, juristicţiile offshore nu sunt în mod obligatoriu insule, deşi o mare parte din ele sunt teritorii insulare. În plus, nu există o definiţie unanim recunoscută a centrelor financiare offshore. Simplificând, această noţiune caracterizează jurisdicţiile cu fiscalitate minimă/redusă şi care sunt în afara controlului statelor dezvoltate ce exercită o presiune fiscală intensă.

La începutul anilor ’80, Ministerul Finanţelor din Franţa a solicitat o lucrare de documentare asupra paradisurilor fiscale, concretizată în Raportul Gordon - publicat în 1983. Potrivit Raportului Gordon, „paradisul fiscal este orice ţară care este considerată ca atare şi care se vrea astfel”. Definiţiile date paradisurilor fiscale nu sunt în întregime satisfăcătoare; se mai poate propune abordarea conceptuală aparţinând lui Roger Brunet: „Se numeşte paradis fiscal un teritoriu în care persoanele fizice sau societăţi au impresia de a fi mai puţin impuse decât altundeva”.

Din 1980, numărul zonelor offshore s-a dublat, ajungând de la aproximativ 30 la peste 60 de teritorii. Multe dintre ele sunt teritorii dependente ale coroanei britanice sau foste colonii, fiind în general în aria de influenţă a marilor puteri financiare occidentale. Anonimitatea şi regimul fiscal prietenos practicate de aceste state sunt atragătoare nu numai pentru profesioniştii planificării fiscale internaţionale, ci şi pentru speculatorii şi infractorii internaţionali, mai mult sau mai puţin versaţi.

Paradisurile fiscale deţin aproximativ 50% din activele aflate în circuitul internaţional (raportul FMI- 2000) , iar aproximativ 1/3 din PNB-ul global şi ½ din fluxurile financiare internaţionale trec la un anumit moment prin acest tip de jurisdicţii (Prem Sikka, 2003). Zonele offshore sunt considerate o ameninţare la adresa sistemului financiar global deoarece permit o mai mare flexibilitate în întocmirea situaţiilor financiare, iar băncile offshore sunt mai vulnerabile decât cele onshore în faţa riscului de schimb şi a insolvabilităţii Ele pot facilita evaziunea fiscală şi pot acoperi manevrele regimurilor politice autoritare.Se estimează că valoarea cumulată a câştigurilor din taxe obţinute de cele 70 de jurisdicţii offshore ale lumii este de aproximativ 200 mld. anual

1.2 Evoluţia paradisurilor fiscale

Naşterea paradisurilor fiscale are o istorie complexă. Unele ţări precum Elveţia, au o lungă istorie în păstrarea secretului bancar, pe când altele (Bahamas, Liechtenstein, Montevideo, Delaware, Jersey) au dorit să le imite pe cele mai dezvoltate. Alte state (Liberia, Panama) au excelat prin oferirea de canale de refulare de sub presiunile reglementărilor legale din zonele onshore, iar altele au apărut ca rezultat al rivalităţilor dintre state şi al unor interpretări noi asupra legilor fiscale.

O parte din insulele din largul coastelor europene sau nord-americane au devenit clasicele centre financiare offshore (OFC-Offshore Financial Center). Ele erau caracterizate de taxe foarte mici/inexistente, prosperând pe baza afacerilor din zonele învecinate cu taxare ridicată. Dacă la început denumirea a provenit de la poziţionarea acestor centre financiare, termenul defineşte acum şi jurisdicţiile continentale, precum Luxemburg, Andorra, Monaco.

Începând cu anii 1920, companiile americane,britanice şi scandinave, au utilizat Panama şi Liberia pentru a-şi înmatricula vasele. În aceste condiţii (de schimbare a „rezidenţei” şi „domiciliului”), firmele evitau plata impozitului pe profitul activităţii lor, precum şi reţinerea la sursă a dividendelor plătite către eventualii acţionari nerezidenţi.

La sfârşitul anilor ’80, un expert al firmei de consultanţă Coopers&Lybrand din Londra redactează aşa-numitul Raport Gallagher. Fiind un precursor al mulţimii de rapoarte privitoare la centrele financiare offshore, Raportul Gallagher abordează doar 5 OFC-uri,teritorii dependente din zona Caraibelor, scoţând la iveală atât punctele slabe ale acestora, cât şi cele forte. Cele mai mari aprecieri le-a primit Insula Cayman, urmat de BVI şi de Turks şi Caicos. Celelalte două state , Anguilla şi Montserrat, au fost însă criticate. Vedeta studiului, Insula Cayman, a fost inclusă în eşalonul de top al centrelor offshore, alături de insula Channel, Bermuda şi Insula Bărbatului. La randul ei, BVI a fost apreciată pentru legislaţia flexibilă, fiind văzută ca un deschizător de drumuri. Turks şi Caicos au fost sfătuite de Marea Britanie să-şi diversifice portofoliul de produse offshore pentru a atrage instituţiile financiare reputabile ale lumii (această ţară gazduieşte în prezent în special companii de asigurări captive şi trusturi).

Economiile paradisurilor fiscale diferă ca mărime, caracteristici şi bunăstare materială de economiile celorlalte ţări. J.Hines a încercat să estimeze printr-o funcţie de regresie ce determină nivelul creşterii economice (pe o bază de date cuprinzând 119 ţări).Rezultatele obţinute indică faptul că economiile unor ţări mai mari şi mai bogate s-au dezvoltat mai rapid decât cele ale altora în perioada 1982-1999. Astfel, se poate demonstra şi statistic că performanţa economică a paradisurilor fiscale între 1982 şi 1999 nu poate fi atribuită în principal mărimilor sau a nivelurilor iniţiale ale veniturilor.

1.3. Caracteristici şi clasificări ale paradisurilor fiscale

În primul rând, aceste entităţi juridice oferă avantaje fiscale, comparativ cu alte entităţi juridice, societăţilor care îşi stabilesc sediul social sau persoanelor fizice care îşi au rezidenţa pe teritoriul acestora. Scopul îl constituie atragerea societăţilor în expansiune, atragerea de capital şi stimularea apariţiei de activităţi necesare asigurării echilibrului economic şi social.

Facilităţile fiscale utilizate în vederea îndeplinirii scopului urmărit sunt multiple: scutirea de impozit a veniturilor/profiturilor realizate sau aplicarea unor cote extrem de reduse. O altă caracteristică esenţială o constituie protecţia prin lege a operaţiunilor financiare sau comerciale realizate de persoanele fizice sau juridice.

Aceste entităţi, pentru a asigura un regim fiscal privilegiat, îşi adaptează permanent legislaţia fiscală în concordanţă cu evoluţia acesteia pe plan internaţional. Nu este de neglijat faptul că unele paradisuri fiscale dispun de acorduri fiscale în vederea evitării dublei impuneri a veniturilor cu ţările industrializate.

Alte caracteristici privesc: dezvoltarea unui sistem bancar lipsit de reglementări restrictive şi constrângeri, care asigură rapiditatea operaţiunilor în interiorul şi în afara graniţelor, absenţa/limitarea unui control asupra schimburilor valutare, cu excepţia operaţiunilor legate de devize străine, precum şi asigurarea unor mijloace de comunicaţie (telefon, conexiuni internet, servicii aeriene) la un înalt nivel funcţional.Toate aceste caracteristici menţionate contribuie la crearea unui cadru propice dezvoltării operaţiunilor economice cu sau fără motivaţie fiscală, singura condiţie fiind compatibilitatea cu legislaţia acestor entităţi teritoriale.

Preview document

Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 1
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 2
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 3
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 4
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 5
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 6
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 7
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 8
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 9
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 10
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 11
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 12
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 13
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 14
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 15
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 16
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 17
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 18
Activitatea Bancară de Tip Offshore în Luxemburg - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Activitatea Bancara de Tip Offshore in Luxemburg.doc

Alții au mai descărcat și

BCR Practica

Mesajul Presedintelui Banca Comerciala Romana încheie anul 2003 cu rezultate financiare pozitive, care ne multumesc si care confirma strategia si...

Garantia Creditelor

Necesitatea garantarii creditelor decurge din existenta riscului imprumutului. Deci banca trebuie sa asigure ca agentii economici care trebuie sa...

Grila cu Raspunsuri Informatica de Gestiune (Baze) 2008-2009 Aranjate Alfabetic

Accesul la o locatie de memorie se realizeaza prin: a. unitatea aritmetico-logica; b. adresele de memorie; c. adresare de memorie; d. locatii de...

HVB Tiriac

Bancile sunt entitati economice specializate, menite sa infaptuiasca in economie creditarea bancara. In acest fel, ele asigura functionarea deplina...

Clientii unei Banci si Serviciile Oferite

În anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a însemnat concentrarea pe cerinþele clienþilor. Grija principalã era de a identifica...

Te-ar putea interesa și

Forme ale Evaziunii Fiscale Internationale si Implicatii ale Acesteia

I. Continutul evaziunii fiscale internationale si forme ale acesteia Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari...

Control de gestiune

Așa cum nu exista activitate de producție conștientă fără cunoașterea și comensurarea trebuințelor pieței, în mod inevitabil nu poate exista...

Ai nevoie de altceva?