Analiză Asupra Riscului de Țară

Aspecte generale,definitii:

Riscul de tara este un concept relativ nou în gândirea economica, intrat în atentia cercetatorilor abia din anii '70. Termenul nu se bucura nici în prezent de o abordare metodologica unitara, existând înca în jurul sau numeroase confuzii conceptuale.

Evaluarea riscului de tara de catre institutiile financiare internationale s-a extins o data cu cresterea activitatii externe a bancilor comerciale private în tarile în curs de dezvoltare. Estimarea riscului de tara are ca scop semnalarea dificultatilor care pot sa apara în onorarea de catre o anumita tara a obligatiilor care decurg din angajamentele sale externe. Pâna în anii '70 pierderile datorate factorului risc de tara au fost neglijabile, dar criza datoriilor din anii '80 a provocat mari pierderi creditorilor externi. Atunci a devenit evident ca ignorarea riscului de tara este o sursa de incertitudine si risc care poate conduce la eliminarea de pe piata a firmelor. Singura cale de a reduce incertitudinea este cunoasterea profunda a conditiilor economice, politice si sociale externe, adica exact ceea ce se urmareste în evaluarea riscului de tara.

Importanta si utilitatea evaluarii riscului de tara sunt puse în evidenta si de marele interes de care se bucura acest concept pe plan international, dar în România termenul este putin cunoscut.

Intensificarea tranzacţiilor comerciale şi financiare internaţionale au făcut din analiza riscului de ţară un element important în luarea deciziei de alocare a capitalului în spaţiu internaţional. Acest studiu de caz defineşte riscul de ţară şi oferă câteva interpretări teoretice de bază ale acestui indicator. În plus, prezintă un model simplificat de analiză a riscului de ţară ce foloseşte liste de control şi un sistem de ponderare a indicatorilor pe baza regresiei multiple. Obiectivele acestui studiu de caz vizează aplicarea modelului prezentat pe baza unor date colectate din diferite surse, calcularea indicatorului sintetic de risc de ţară şi interpretarea rezultatelor.

Riscul de tara reprezinta probabilitatea pierderilor din activitati internationale, ca urmare a unor evenimente economice, sociale si politice specifice fiecarei tari în parte. Acesta este perceput ca fiind un pericol la adresa economiei tarii respective, influentand platile acesteia. Riscul de tara se imparte in risc suveran si risc monetar. Prima categorie face referire la actiunile statului care impiedica onorarea obligatiilor externe, in timp ce riscul monetar este cauzat de schimbarea cursului monedei de contract sau de credit.

Situatiile ce pot conduce la materializarea riscului de tara pot fi reprezentate de evenimente precum cele care afecteaza profitabilitatea sau recuperarea investitiilor. In aceasta categorie pot fi incluse nationalizarile, despagubirile sau restrictiile privind repatrierea profiturilor. Alte situatii ce pot genera riscul de tara sunt reprezentate de: cresterea impozitelor, coruptia,un cadru legislativ restrictiv pentru straini, etc. O serie de alti factori influenteza si ei riscul de tara. De la factori demografici si ecucationali, la dinamica sectorului privat, politica de investii, sistemul financiar-bancar si pana la datoria externa, toti acestia afecteaza situatia economica a tarii si pot sta la baza riscului de tara.

În general, riscurile asociate finanţării internaţionale au în vedere bonitatea sau solvabilitatea unui potenţial debitor. Riscul de ţară măsoară abilitatea unei ţări de furniza companiilor private rezidente sau nerezidente precum şi entităţilor guvernamentale valuta necesară derulării activităţii acestora. Această abilitate se referă pe de o parte la convertibilitatea monedei naţionale într-o altă monedă şi pe de altă parte are în vedere riscul de transfer de profituri şi plăţi în afară (aferente unor credite externe sau contracte comerciale). Un risc de ţară ridicat se traduce prin reducerea semnificativă a capacităţii filialelor companiilor străine sau chiar a companiilor rezidente de a cumpăra de la băncile comerciale sau de la autoritatea monetară valuta necesară îndeplinirii obligaţiilor faţă de partenerii comerciali, creditorii sau investitorii străini. O componentă aparte a riscului de ţară (riscul suveran) măsoară capacitatea unei ţări de a-şi plăti serviciul datoriei externe. Riscul de ţară, adesea şi în mod eronat, este confundat cu riscul politic sau cu riscul suveran.

Riscul de ţară afectează o mare varietate de tranzacţii şi active, ce include împrumuturi externe, operaţiuni în valută, plăţile internaţionale, creditele de export, plăţi de dividende sau repatrieri de capital către investitorii străini. Riscul de ţară se referă numai la activele reale sau financiare ale unei companii localizate pe o piaţă străină şi niciodată nu afectează pasivele acestei companii. Riscurile asociate unui împrumut extern sunt riscul de ţară, riscul de transfer, riscul politic şi riscul suveran. Riscul suveran are în vedere creditele guvernamentale externe sau cele garantate guvernamental. Riscul suveran se referă atât la lipsa de voinţă în îndeplinirea obligaţiilor asumate de un guvern faţă de o instituţie financiară externă (repudierea datoriei externe) cât şi la incapacitatea de îndeplinire a acestora (caz în care se solicită renegocierea sau reeşalonarea datoriei externe şi a serviciului aferent acestuia). Riscul politic măsoară pierderea care ar putea să apară datorită instabilităţii politice, exproprierilor, naţionalizărilor, confiscărilor, revoluţiei sau războiului. Riscul de ţară asociat investiţiilor străine directe acordă o importanţă fundamentală mediului politic, de a cărui capacitate de a rezolva crizele economice potenţiale depinde finalitatea operaţiunii.

Indicatorii utilizati în analiza riscului de tara

Evaluarea riscului de tara are ca scop semnalarea dificultatilor care pot sa apara în onorarea de catre tara analizata a obligatiilor care decurg din datoria externa. Cunoasterea temeinica a situtiei economice si politice a tarii este fundamentala pentru succesul evaluarii. De aceea toate metodele de evaluare se bazeaza pe un set comun de indicatori.

1.Situatia Economica

1.1.Indicatori macroeconomici

Cei mai importanti indicatori ai eficientei economice interne din perspectiva riscului de tara sunt:

1) produsul intern brut real pe locuitor (P.I.B./loc)-exprima gradul în care o tara exploateaza factorii de productie în scopul obtinerii de bunuri si servicii destinate pietei.

2) cresterea reala a P.I.B.-masoara cresterea economica si se analizeaza atât în mod absolut cât si raportat la cresterea populatiei.

3) inflatia-reflecta gradul de stabilitate si flexibilitatea preturilor;

4) deficitul bugetar ca procent în P.I.B.-este un indicator important al calitatii managementului macroeconomic;

5) investitiile interne brute ca procent în P.I.B.-reprezinta unul dintre indicatorii de care depinde cresterea economica a unei tari;

6) indicatorii structurii financiare-reflecta costul capitalului si gradul în care sistemul financiar încurajeaza formarea economiilor interne. Cei mai importanti indicatori sunt:

a) economii/P.I.B.-este un indicator greu de obtinut în practica;

b) rata reala a dobânzii-dificil de determinat din cauza faptului ca depinde de indicatorul cu care este apreciata inflatia;